News Flash:

Arheologii au descoperit cea mai veche asezare dacica din nord-vestul Romaniei

9 Aprilie 2013
1385 Vizualizari | 0 Comentarii
Dupa 8 ani de sapaturi pe traseul viitoarei Autostrazi Transilvania, arheologii oradeni au facut cea mai importanta descoperire tocmai in ultimul loc in care mai puteau gasi ceva. La Biharia au sapat dupa metoda punct ochit-punct lovit. Caci, pentru prima oara, aici s-a folosit cea mai moderna metoda de prospectiune - magnetometria, un fel de "radiografie" a subsolului.

Asa s-au gasit urmele celei mai vechi civilizatii dacice din Tara Crisanei, de acum 2.600 de ani. Istoricii spun ca descoperirea e extrem de valoroasa, dovedind ca dacii, stramosii neamului romanesc, au trait in spatiul transilvan inca din preistorie.

Opt ani de sapaturi

Conform Legii 378/2001, privind protectia patrimoniului arheologic, la fel ca pentru orice constructie, lucrarile la autostrada nu puteau avea loc fara asa-numita descarcare de sarcina arheologica pe care trebuie s-o dea constructorului specialistii Muzeului Tarii Crisurilor, dupa scoaterea la lumina a tuturor eventualelor vestigii ingropate in pamant.

Primele prospectiuni pentru tronsonul bihorean de autostrada au inceput in 2003, iar un an mai tarziu arheologii au deschis primele santiere in zonele unde, pe baza experientelor anterioare, se banuia ca exista urme ale vechilor civilizatii. De atunci si pana in prezent s-a lucrat la descarcarea de sarcina arheologica in satele Margine, Poiana, Abram, Salard, Fegernic si Cauaceu. Doar santierul din Biharia a fost amanat 8 ani, din cauza lipsei banilor, sapaturile incepand in aprilie si fiind incheiate acum o luna.

Dacii din porumb

Pentru prima oara, la Biharia s-a folosit prospectiunea geofizica, cea mai moderna metoda de cercetare. "Am utilizat magnetometre, cu care putem «radiografia» subsolul, gasind cu precizie locul si dimensiunea vestigiilor ingropate - locuinte, vetre de foc, unelte, arme, vase si chiar ramasite umane", spune arheologul Sorin Bulzan (foto), seful santierului.

Arheologii au sapat doua luni la marginea Bihariei, pe o tarla cu porumb, gasind urmele unor civilizatii din patru epoci. Prima si cea mai veche asezare umana descoperita e din neolitic si arata ca aici au trait oameni inca de acum 7.000 de ani. A doua descoperire a fost, insa, cea mai importanta. La 2 metri sub pamant s-au gasit doua bordeie si multa ceramica, asemanatoare celei tracice si despre care s-a crezut, initial, ca provine din anul 1.200 inainte de Christos. Pe baza studiilor stiintifice si comparand vestigiile cu cele din alte epoci, specialistii au ajuns la o datare mai exacta, concluzionand ca asezarea a fost populata, de fapt, de un grup de daci timpurii care au trait acum 2.600 de ani.

"E cea mai veche civilizatie dacica descoperita pana acum in Crisana", spune Bulzan. Din cele doua locuinte au mai fost scoase la lumina scheletul unei femei si cel mai valoros obiect gasit pe santierul Autostrazii: un idol reprezentand o figura feminina, folosit la ritualuri magice de fertilitate, facut din lut ars si avand o dimensiune de 15x7 cm. Dupa restaurare, piesa va fi prezentata in colectia obiectelor dacice descoperite sub autostrada, ce va fi expusa dupa redeschiderea Muzeului. In fine, tot la Biharia, arhelogii au mai descoperit si locuinte celtice si romane, vechi de 1.500-1.700 de ani.

Dovada de continuitate

Vestigiile descoperite demonstreaza ca dacii sunt mai "vechi" cu 300 de ani in teritoriul actualei Tari a Crisanei fata de ceea ce credeau istoricii pana acum. "Urmele cele mai timpurii se credea ca sunt cele descoperite in Poiana, datand din anii 250-300 inainte de Christos, dar vestigiile descoperite acum dateaza din jurul anilor 600 inainte de Christos", explica Bulzan.

Descoperirea este foarte valoroasa, dovedind ca civilizatia dacica s-a dezvoltat in Transilvania inca din preistorie. "Sunt marturii incontestabile ca primii daci au trait aici mult mai devreme decat se credea si ca si-au mentinut continuitatea pana la formarea poporului roman", spune directorul Muzeului Tarii Crisurilor, Aurel Chiriac (foto).

Locuintele nu au putut fi salvate, neavand vreo structura ce putea fi recuperata si apoi eventual restaurata. Asa ca arheologii au lasat bordeiele dacilor acolo unde le-au gasit.

sursa:ebihoreanul.ro 
Distribuie:  
Incarc...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2017 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1502 (s) | 24 queries | Mysql time :0.013569 (s)

loading...