• 27-11-2014 Povestea omului care l-a scuipat pe Buddha
• 27-11-2014 Salutul nazist - scurt istoric
• 27-11-2014 Cariera lui Grigore Antipa
• 27-11-2014 Clanul Asanestilor impotriva Imperiului Bizantin (sec. XII - XIII)
• 27-11-2014 Stefan Golescu, primul-ministru al Romaniei in perioada 1867-1868
• 27-11-2014 Viata celebrului astronom Anders Celsius
• 27-11-2014 Concluzia socanta a lui Dalai Lama cu privire la hrana populatiei
• 27-11-2014 Asasinarea lui Iorga
• 27-11-2014 Conciliul de la Clermont
• 27-11-2014 Legatura bolnavicioasa dintre Elena Ceausescu si Ion Iliescu
• 27-11-2014 Ce influenta a avut asupra istoriei FranIoise de Maintenon
• 27-11-2014 Proiectul tinut secret de Nicolae Ceausescu
• 27-11-2014 Peste 1.300 de artefacte vor fi expuse la Muzeul Banatului
• 27-11-2014 27 noiembrie 1896: Ziua cand s-a semnat cel mai cunoscut testament din istorie
• 27-11-2014 Ce s-a intamplat astazi, 27 noiembrie, in istorie
Mica Publicitate
Vezi Toate | Adauga
Trailer Filme
Video Divertisment
Muzica Populara
Video Sport

Batalia de la Selimbar

 

Batalia de la Selimbar (germana Schellenberg) a avut loc pe 28 octombrie 1599 si s-a dat intre oastea Tarii Romanesti condusa de Mihai Viteazul si oastea Transilvaniei condusa de Andrei Báthory. Batalia s-a terminat cu victoria clara a armatei condusa de Mihai Viteazul care si-a deschis astfel drumul spre cetatea Alba Iulia, unde a infaptuit prima unire a Transilvaniei cu Tara Romaneasca.

Chiar daca alianta (din 27 mai 1595) a voievodului Mihai cu Sigismund Báthory era clara, acesta din urma daruindu-i la 6 ianuarie 1597 castelul si domeniul Buia, format din 14 comune, toate in judetul Sibiu, domeniul Sona din judetul Alba si dreptul de a construi in Balgrad (Alba Iulia), langa cetate, o manastire, care a si fost ridicata in acel an, relatiile dintre cei doi s-a deteriorat de-a lungul timpului.

In 1597 se produsesera schimbari insemnate in Transilvania. Sigismund Báthory i-a facut o vizita imparatului Rudolf al II-lea la Praga. A fost incheiat un tratat bilateral, in baza caruia Báthory ceda imperiului Transilvania in schimbul ducatelor Oppeln (Opole) si Ratibor (Racibórz) din Silezia. Schimbul dadea posibilitate Austriei sa-si extinda influenta asupra crestinilor din Imperiul Otoman. Situatia l-a determinat pe Mihai Viteazul sa reflecteze asupra aliantei cu Báthory si sa decida incheierea la randul sau a unui tratat mai favorabil cu imparatul Germaniei, la 9 iunie 1598 la Manastirea Dealu. Preambulul tratatului prevedea ca Mihai recunostea suzeranitatea Habsburgilor asupra Tarii Romanesti, imparatul obligandu-se sa tina pe socoteala sa 500 de mercenari pe langa Mihai, voievodul ramanand domn pe viata si cu drept ereditar in familia lui. Obiceiurile si autonomia tarii urmau sa ramana intacte, neschimbate, nu se prevedea plata vreunui tribut, iar solii romani urmau sa fie primiti la curtea imperiala cu toate onorurile. Sigismund Báthory, fire schimbatoare si indecisa, si-a dat seama ca ducatele sileziene nu faceau cat Transilvania si, in august 1598, s-a reintors la vechea lui stapanire, dupa care i-a expulzat pe reprezentantii imparatului Rudolf.

Revenit in Ardeal, Sigismund Báthory l-a chemat din Polonia pe varul sau Andrei Báthory, care era cardinal. I-a cedat acestuia tronul principatului Transilvania, iar Dieta Transilvaniei l-a recunoscut pe cardinal in aprilie 1599 ca principe.

Schimbarea lui Sigismund Báthory era cu totul defavorabila lui Mihai, Andrei Báthory fiind inamicul lui Rudolf al II-lea, imparatul nemaiavand drepturi in Transilvania. Luandu-si masuri de siguranta spre Dunare si Moldova, Mihai a inceput inaintarea spre Transilvania. In cateva zile, Mihai obtinu sprijinul sasilor brasoveni. A continuat marsul din Prejmer, prin Codlea, Fagaras si satele din Tara Fagarasului, ajungand la Talmaciu la 25 octombrie. Armata sa, intregita cu grupul secundar condus de Radu Buzescu si Banul Udrea, inainta spre Sibiu, asezandu-si tabara la Vestem in ziua de 26 octombrie. Sperand tergiversarea bataliei, pentru a primi intariri, cardinalul Báthory isi stabili tabara la nord de cetatea Sibiului, pe malul stang al Cibinului. La 28 octombrie, dimineata, Mihai Viteazul inainta spre Sibiu.

Andrei Báthory, depasit si luat prin surprindere de pregatirile militare ale lui Mihai, fu nevoit sa-si dispuna oastea (circa 16000 de oameni) intr-un loc defavorabil, intre zonele Lazarett si Exerzierplatz, avand in spate baltile Cibinului, folosite la apararea cetatii Sibiului, pe laturile de sud si est.

Batalia incepu la ora noua cu un schimb intens de focuri de artilerie. Cele 18 tunuri ale lui Mihai, desi amplasate dominant, au avut initial un tir gresit. Artileria cardinalului, superioara numeric (circa 40-50 de tunuri) a ripostat foarte puternic. In finalul pregatirii artileriei, un nobil de origine romana, Daniel Zalaschi, trecu de partea armatei lui Mihai, facandu-i cunoscuta pozitia dispozitivului inamic. Atacul l-a dat Mihai Viteazul pe flancul stang, grupul de oaste al lui Baba Novac incercand sa scindeze oastea cardinalului. In ciocnire cazu Stefan Lazar, comandantul flancului cardinalului. Gáspár Kornis, comandantul locotenent al oastei cardinalului reusi sa-l respinga pe Baba Novac. Mihai relua atacul cu partea centrala a ostirii sale, formata din mercenari unguri si secui de sub comanda lui Gheorghe Makó. Acestia patrunsera in dispozitivul inamic, largind flancurile sparturii si actionand atat in sprijinul lui Baba Novac, cat si impotriva lui Moise Székely, reusind sa respinga dreapta si centrul ostirii transilvanene. Profitand de succes, voievodul roman isi intari trupele din centru cu escadroane de sarbi, cazaci si moldoveni si l-a angajat in batalie si pe aga Lecca. Linia intai a lui Gáspár Komis fu strapunsa, soarta bataliei inclinandu-se de partea lui Mihai Viteazul.

In jurul orei 15, armata principelui cardinal Andrei Báthory, ramasa fara comandant si atacata din flanc, s-a dezorganizat si a intrat in deruta. Dezastrul fu aproape total. Aparatorii sasi ai cetatii Sibiu urmarind cu atentie, de pe creneluri, desfasurarea bataliei, au salvat 350 de ostasi sasi care faceau parte din oastea cardinalului, tragandu-i cu funiile, peste ziduri, in interiorul cetatii.

Bilantul bataliei a fost impresionant: din randurile ostirii transilvanene au cazut peste 3000 de oameni, altii 1000 fiind raniti si prizonieri. Pierderile armatei lui Mihai Viteazul au fost de asemenea mari, trupurile celor cazuti, din ambele tabere, fiind adunate de locuitorii Sibiului si depuse intr-o groapa comuna. Locul inhumarii se cheama si astazi „Movila lui Mihai”.

Seara, Mihai Viteazul a ordonat urmarirea palcurilor de soldati, pentru a-i impiedica sa se regrupeze si sa creeze probleme. Cardinalul Báthory fugi cu destinatia Moldova, insa pe drum, in munti, a fost capturat de secui, care l-au decapitat la 31 octombrie. Capul cardinalului i-a fost dus lui Mihai Viteazul.

Dupa batalia de la Selimbar, prin toate localitatile sibiene, prin care a trecut domnitorul roman in drumul sau spre Alba Iulia, populatia l-a primit cu entuziasm.

In cinstea victoriei de la Selimbar s-a ridicat in anul 1925 o troita din lemn pe acest camp de lupta, la „Movila lui Mihai”. Ulterior, in anul 1988 troita din lemn a fost refacuta de Ioan Cozma mai impunatoare, fiind vizibila de la mare distanta. Troita poate fi observata pe partea stanga a DN1 (E68), la intrarea in orasul Sibiu.

loading...
Libertatea.ro
Realitatea.net

Video Stiri

Mica publicitate

Vezi toate anunturile | Adauga gratuit anuntul tau