• 22-07-2014 Marele Palat al Kremlinului - FOTO
• 22-07-2014 Cum a sfarstit teribilul criminal roman Petre Silberschmied
• 22-07-2014 Procesul lui Veselin Šljivančanin
• 22-07-2014 Grigore Martes, comandantul Marinei Militare Romane intre anii 1963-1973
• 22-07-2014 Politica rasiala a Germaniei naziste
• 22-07-2014 Hélène Cixous, o feminista convinsa
• 22-07-2014 In ce context a avut loc rascoala de la Tatarbunar
• 22-07-2014 Scrisoarea lui Ion Creanga catre Nicolae Gane
• 22-07-2014 Constantin al XI-lea Paleologul - Primii ani - tineretea
• 22-07-2014 A ordonat directorul KGB in 1970 incinerarea cadavrului lui Adolf Hitler?
• 22-07-2014 Inventiile realizate de femei
• 22-07-2014 Fascismul si sfarsitul monarhiei
• 22-07-2014 Un fragment dintr-un papirus egiptean a scos la iveala un lucru INCREDIBIL
• 22-07-2014 Guvernarea tarzie, moartea si succesiunea lui Mieszko I
• 22-07-2014 Despre operele lui Emil Botta
Mica Publicitate
Vezi Toate | Adauga
Trailer Filme
Video Divertisment
Muzica Populara
Video Sport

Cele mai TERIFIANTE metode de tortura din istorie - FOTO

 

Una dintre cele mai dureroase executii, care le provoca victimelor o durere inimaginabila, avea loc in Marea Britanie. Astfel, incepand cu secolul al XIII-lea, ea a folosita doar in cazuri de inalta tradare, fiind extrem de dureroasa. Condamnatii erau la inceput tarati pana la locul executiei pe un cadru de lemn.

Ulterior, ei erau spanzurati, insa doar atat incat sa simta durerea, dar nu sa moara. Ulterior, erau dezbracati la pielea goala si apoi castrati si dezmembrati. Bucati din corp, cum ar fi mainile, picioarele, organele genitale erau apoi arse chiar in fata ochilor victimelor. Intr-un final, daca mai erau vii, ei erau decapitati. In cele din urma, corpul lor era ciopartit in patru bucati, acestea fiind amplasate in diferite locuri din oras pentru a speria cetatenii. La acest spectacol macabru asistau locuitorii intregului oras, executiile avand loc in locuri publice. Inedit este faptul ca metoda a fost folosita pentru sute de ani, pedeapsa fiind abolita in anul 1870. 

Crucificarea a fost o metoda de executie folosita de numeroase popoare din Antichitate, fiind intalnita la greci, persi, cartaginezi, macedoneni si romani. Cu toate ca existau diferite forme ale crucii, procesul era acelasi. 
 

De obicei, condamnatii erau in prima faza biciuiti pana fiecare particica a pielii era doar carne vie. Ulterior, erau obligati sa isi care singuri crucile de lemn, grele de sute de kilograme, pana la locul unde va avea loc executia. Ajunsi acolo, mainile si picioarele erau batute in cuie. De multe ori, calcaiele erau de asemenea prinse in piroane de metal, ceea ce ii provoca victimei o durere teribila. Intr-un final, ele erau lasate sa moara in soare, fiind un proces extrem de lent si de dureros, moartea survenind in cateva zile.

Taurul de alama este o alta metoda promovata de greci si inventata de Perillos din Atena si propusa lui Phalaris, un tiran sicilian. Dispozitivul era macabru, dar in acelasi timp construit pentru a provoca teroare in randul victimelor. Astfel, era construit un taur din alama, gol in interior, avand o usa prin care sa intre condamnatul.
 

Cel care urma sa fie ucis era introdus in interior, in timp ce un foc mare era aprins sub picioarele dispozitivului de tortura. Din cauza metalului care se incingea treptat, moartea era mult mai dureroasa, victima fiind practic prajita de vie. Mai mult, in capul taurului era construit un sistem de tevi, prin care sunetul din interior era manipulat ca printr-un instrument. Atunci cand oamenii urlau de durere, afara se auzeau sunete terifiante, asemanatoare ragetului unui taur. Intregul tablou era completat de fumul gros si de mirosul de carne arsa care veneau de la taurul de alama.

Trasul in teapa, promovat in timpul domniei lui Vlad Tepes, presupune introducerea unei tepe lungi de lemn prin corpul unei persoane. Cu toate ca penetrarea se putea face din diferite parti, de obicei varful tepei era introdus prin anus sau vagin si apoi iesea prin gura. Inainte de executia propriu zisa, victimele erau torturate in public si violate. Capul bontit al tepei ii asigura pe tortionari ca victima nu murea prea repede, organele interne fiind date la o parte in timp ce lemnul inainta prin corp.

Astfel, victimele puteau rezista si trei zile inainte sa moara, fiind lasate sa isi dea duhul incet, suspendate in aer. Vlad Tepes este cel mai prolific adept al acestei metode de executie, fiind cunoscute cateva numeroase cazuri in care tragea in teapa mii de oameni simultan, in general prizonieri de razboi. 

Safismul este o alta metoda de executie mai putin cunoscuta, dar extrem de macabra, care provoca victimelor o durere de nedescris. Mai mult, victimele traiau saptamani intregi. Primii care au folosit-o au fost persii. Astfel, la inceput, cei care urmau sa moara erau legati de o o barca sau de o buturuga aflata in apa.

Ulterior, erau fortati zilnic sa consume cantitati mari de lapte si miere, pana ajungeau sa se imbolnaveasca de diaree. In acelasi timp, o cantitate mare de fecale se strangea in jurul victimelor, ceea ce atragea insectele. In acelasi timp, corpul era uns cu miere, pentru a atrage albine si alte insecte aflate in cautare de hrana. Durerea pare sa fi fost inimaginabila, mai ales din cauza insectelor care foloseau corpul oamenilor pentru a depune oua, ce se transformau apoi in larve ce se hraneau cu carnea vie. Moartea era lenta si agonizanta, mai ales ca de multe ori cei torturati erau hraniti zile la rand pentru a prelungi durerea. Potrivit unei lengende, criminalul lui Cyrus cel Tanar a supravietuit timp de 17 zile unei astfel de torturi, inainte ca inima lui sa se opreasca. 

loading...

Video Stiri