• 23-04-2014 Durerea Hecubei, a de-a doua sotie a lui Priam, regele Troiei
• 23-04-2014 Papa Francisc: „Satana este aici, chiar in secolul al xxi-lea”
• 23-04-2014 Relatarea lui Platon despre Atlantida
• 23-04-2014 Curiozitati din istorie
• 23-04-2014 Vitus Bering, primul european care a descoperit Alaska si Insulele Aleutine
• 23-04-2014 Povestea romanilor ardeleni care au mers la munca in America anilor 1900
• 23-04-2014 Descoperire surprinzatoare a arheologilor
• 23-04-2014 Marele compozitor Gioachino Rossini
• 23-04-2014 Ionita Sandu Sturdza, domn al Moldovei
• 23-04-2014 Cartagina in perioada romana
• 23-04-2014 Derzelas, zeul traco-dac al sanatatii
• 23-04-2014 Iata cum ar arata mancarurile din carti celebre ale lumii
• 23-04-2014 Erik Jan Hanussen, ridicarea si caderea de la putere a celui supranumit profetul lui Hitler
• 23-04-2014 Evaluata la o suma cuprinsa intre 15 si 30 de milioane de euro, proprietarii se tem sa o ia acasa.
• 23-04-2014 Anglia anglo-saxona - scurt istoric
Mica Publicitate
Vezi Toate | Adauga
Trailer Filme
Video Divertisment
Muzica Populara
Video Sport

Cetatea dacica de la Blidaru

 

Cetatea dacica de la Blidaru se afla pe un deal cu altitudinea de 705 m, legat de Muchia Faeragului printr-o sa si amplasat intre Apa Gradistii si valea Faeragului. Pozitia are o buna vizibilitate atat spre Valea Gradistii, cat si mai departe, spre Valea Muresului, aflata la nord.

Pentru construirea cetatii, dacii au excavat si au largit zona superioara a dealului, obtinand astfel o suprafata relativ plana de circa 6000 m2 pe care au ridicat apoi structurile din piatra.

Zidurile incintei fortificate sunt astazi vizibile, trecand printr-un proces de conservare primara dupa incheierea sapaturilor arheologice. Pe pantele dealului pe care se afla cetatea, dar si pe Muchia Faeragului au fost amenajate terase pe care au fost amplasate turnuri cu „parterul” construit din blocuri de calcar, intr-o tehnica asemanatoare zidurilor cetatii. Turnurile au functionat, probabil, si ca resedinte aristocratice, fiind totodata importante puncte de supraveghere a accesului spre cetate, potrivit cetati-dacice.ro.

Toate aceste constructii scot in evidenta caracterul preponderent militar al locuirii dacice.

Cu o forma aproximativ trapezoidala, cetatea dacica de la Blidaru avea ziduri puternice din piatra, pe traseul carora au fost dispuse turnuri patrulatere. Cetatea a fost ridicata in doua etape. Intai s-a ridicat incinta estica, de forma unui trapez neregulat, ce avea la colturi patru turnuri patrulatere, intrarea facandu-se prin turnul de sud-vest. Tot in aceasta etapa, cel mai probabil din a doua jumatate a sec. I a. Chr. sau chiar de la sfarsitul sec. I a. Chr., au fost ridicate doua turnuri, unul in interiorul fortificatiei si altul in exterior. In etapa a doua, pe parcursul sec. I p. Chr., cetatea a fost largita spre vest, ingloband turnul izolat din exterior. Distrugerea cetatii a avut loc in timpul celui de-al doilea razboi cu Traian, din anii 105 - 106 p. Chr. Tehnica aleasa pentru construirea zidurilor este una de inspiratie elenistica, pe care dacii au adaptat-o propriilor nevoi si conditii, rezultatul fiind unul original. Ca urmare, zidul astfel construit a primit in lucrarile de specialitate numele de murus dacicus. Un astfel de zid avea latimea de circa 3 m, iar inaltimea lui ajungea, probabil, la 5 m.  Pentru cetatea de la Blidaru s-a folosit murus dacicus atat la ridicarea zidurilor incintei trapezoidale, cat si la cele 6 turnuri patrulatere aflate pe traseul ei. In aceeasi tehnica a fost ridicat si primul palier al  unui turn amplasat in interiorul fortificatiei. La ridicarea zidurilor au participat mesteri greci, pe unele din blocuri fiind incizate litere grecesti precum Θ si Ɔ. Aceste litere si alte similare apar incizate pe blocuri in aproape toate cetatile dacice din Muntii Orastiei, fiind considerate semne de pietrar care marcau locul exact al unui bloc intr-o anumita parte a zidului.

Cele 6 turnuri patrulatere aflate pe traseul cetatii aveau rosturi militare, dar turnul aflat in interior a functionat, probabil, si ca resedinta a capeteniei. In afara turnului-locuinta, in interiorul cetatii au fost ridicate baraci din lemn, dar si incaperi patrulatere din piatra, lipite de zidul de incinta de pe laturile de nord-vest si sud-vest. Peretii incaperilor au fost realizati din blocuri de calcar si placi de micasist partial prelucrate si unite intre ele cu lut. Cel mai probabil aceste incaperi au fost folosite pentru depozitarea proviziilor, iar planseul lor a functionat ca platforma pentru sustinerea unor masini de lupta.

Dacii au acordat o atentie deosebita intrarii in cetate, poarta fiind punctul cel mai vulnerabil al unei fortificatii. Intrarea se facea pe latura sudica, unde se afla saua ingusta de legatura cu Muchia Faeragului. Cel mai probabil drumul antic ajungea chiar in acest loc, venind fie dinspre vale, fie dinspre platoul Luncani-Tarsa. In acelasi loc ajunge astazi si cararea moderna folosita ca traseu turistic. Initial, intrarea in cetate se facea doar prin unul dintre turnurile patrulatere, in sistemul à chicane: chiar daca distrugea poarta de lemn de la intrarea in turn, inamicul n-ar fi ajuns direct in interiorul cetatii. El se lovea de peretele din spate al turnului, fiind apoi nevoit sa coteasca spre dreapta, catre o alta poarta, riscand astfel sa primeasca lovituri suplimentare din partea aparatorilor. Ulterior, odata cu largirea incintei fortificate, o a doua intrare a fost amenajata in zidul de pe latura estica, fiind flancata in interior de alte doua ziduri mai mici.

Edificii de cult

Urmele unor temple patrulatere de tipul aliniamentelor de coloane au fost gasite la o distanta relativ mare de incinta fortificata, in punctul Pietroasa lui Solomon (pe o proprietate privata aflata la sud de cetate).

Constructii / amenajari civile

Din cauza pozitiei izolate, dacii au avut unele dificultati in rezolvarea problemei aprovizionarii cu apa. Pe panta dealului, putin mai jos de turnul nord-vestic al cetatii, a fost amenajata o cisterna de forma paralelipipedica, cu partea superioara boltita si cu o capacitate de aproape 200 m3. Pozitia cisternei in afara zidurilor a fost determinata de cota joasa a izvorului care o alimenta printr-o conducta de lut ars. Pentru a asigura o buna impermeabilitate, peretii cisternei au fost acoperiti cu o tencuiala groasa ce continea var, nisip si caramida sfaramata, elemente care sugereaza folosirea unei tehnici de inspiratie romana (opus signinum). Bolta a fost realizata din blocuri de calcar. Tot pe Dealul Blidarului a fost descoperita, intr-o stare exceptionala de conservare, o cisterna sapata in stanca si captusita cu scanduri din lemn.

Conducte din lut ars au fost gasite pe mai multe terase din apropierea cetatii, traseele lor fiind uneori identificate pe mai multi zeci metri.

Video Stiri