• 18-04-2014 Ce spunea Mark Twain despre sotia sa
• 18-04-2014 Perioada arhaica in Grecia
• 18-04-2014 Premisele razboiului civil din 49-45 i.Hr.
• 18-04-2014 Sfarsitul civilizatiei miceniene
• 18-04-2014 Activitatea din perioada Revolutiei si ulterioara a lui Constantin Olteanu
• 18-04-2014 Walkirie, divinitatile feminine minore care il slujesc pe zeului Odin
• 18-04-2014 Ce pedepse au primit femeile daneze suspectate ca au colaborat in pat cu ocupantii nazisti
• 18-04-2014 Constantin Cantemir, domnitor al Moldovei
• 18-04-2014 Descoperirea lui Bartolomeu Diaz
• 18-04-2014 Incredibila poveste a templierului adormit din Arges. Enigma ce poate schimba credinta romanilor
• 18-04-2014 HMS Endeavour, vasul de cercetare al Marinei Regale Britanice
• 18-04-2014 Spectacol de exceptie pe scena Teatrului National in regia lui Horatiu Malaele
• 18-04-2014 Hathor, sotia lui Ra
• 18-04-2014 Ce s-a intamplat cu actorul care l-a jucat pe Iisus din Nazaret. BLESTEMUL care l-a urmarit dupa aceea
• 18-04-2014 Ideile politice ale lui Mao Zedong
Mica Publicitate
Vezi Toate | Adauga
Trailer Filme
Video Divertisment
Muzica Populara
Video Sport

Cine erau dacii?

 

Denumirea, se spune, apare in izvoarele de limba latina. Or, la data la care romanii intrau in contact cu dacii (sec.I d. Hr) in constiinta lumii vechi erau cunoscute populatiile din zona Marii Negre – printre ei si getii – din moment ce fie prin intermediul grecilor fie nemijlocit i-au cunoscut. Exilarea lui P. Ovidius Naso la Tomis nu se facea intr-un loc necunoscut. Atunci de ce au simtit romanii nevoia sa-i numeasca altfel pe autohtoni? De ce nu i-au numit geti? Singura explicatie cat de cat logica era ca ei insisi, dacii, se numeau ca atare, denominatie preluata de catre sursele romane. Deci daci, nu geti, nici daco-geti.

Cel care vorbeste primul despre daci a fost Strabon. Nu mai comentez faptul ca Strabon scria in limba greaca, chiar daca era istoric roman. El afirma ca dacii si getii vorbesc aceeasi limba. De aici s-a tras concluzia ca dacii si getii sunt unul si acelasi... popor! Concluzia nu-i apartine lui Strabon! Dincolo de aceasta constatare trebuie spus ca tot sursele istorice cat de cat credibile ne spun ca dacii si getii traiau organizati in peste 100 de triburi. Ca de altfel si alte populatii ale Europei vremii, precum celtii, germanii, sarmatii, ilirii etc. Putem presupune ca macar unele dintre  triburile autohtone foloseau dialecte ale aceleasi limbi, cum s-a intamplat in cazul celtilor sau germanilor de pilda. Niciuna dintre populatiile amintite nu s-au constituit insa intr-un popor, cu atat mai putin unitar, ca sa nu mai pomenim de existenta unei asa zise constiinte comune de neam! Dar la daci si geti acest lucru a fost posibil, chiar obligatoriu. Au fost singura populatie la nivelul Europei care au atins aceasta performanta. Nici nu se pune problema ca intre „fratii de sange” sa se fi petrecut fenomene absolut firesti in alte spatii, cum ar fi sa se atace si sa se jefuiasca unii pe altii, sa atace si sa jefuiasca in afara arealului lor de baza. Ca atare puzderia de asezari intarite, fortificatii, armele de atac si aparare au fost folosite, strict, pentru a se apara in fata invaziei unor alogeni! Pe care autorii imensei mistificari ii trec total sau macar partial cu vederea in expunerile lor, scrie historia.ro.

Dincolo de aceste constatari legate de unele izvoare scrise, cel mai des citate de catre autorii imensei mistificari istorice, ne bazam aproape in exclusivitate pe rezultatele unor cercetari de teren. Or, se stie, cercetarea de teren este extrem de precara, fara continuitate, fara a fi sistematica decat in putine cazuri. Sa luam, spre exemplu, cercetarile din zona Muntilor Orastiei, mai concret de la Sarmizeghetusa Regia. Stie cineva ce s-a intamplat cu materialele obtinute in perioada interbelica? Dar despre cele  prelevate de acolo in anii 70-80 care zaceau  pana prin anii 90 in pachete nedesfacute intr-un colt al Muzeului de Istorie al Transilvaniei? Dar despre Sarmizeghetusa s-au scris tomuri intregi! Aceasta deoarece a fost „decretata” drept „capitala statului dacic”. Fara nicio baza reala, ignorandu-se in mod voit alte zone cu concentrare de fortificatii dacice cum ar fi de pilda cele din zona Covasna. Dupa cum au fost lasate in afara discutiei prezenta unor populatii (triburi) cum ar fi cele ale bastarnilor (germanici) prezenti pe o perioada de sute de ani in zona Moldovei centrale, prezenta unor triburi germanice in zona de nord a Moldovei si in estul Maramuresului, a ilirilor in zona Olteniei. Total ignorati ca prezenta, desi a fost masiva, au fost celtii. In conformitate cu datele arheologice certe, celtii care au inceput sa patrunda pe tritoriul „dacic” au fost prezenti masiv in urmatoarele areale: 1. In zona de nord-vest unde un mare grup se statornicise pe Tisa superioara, cu o zona de locuire in Ungaria si Slovacia; 2. In zona Aradului, intre raurile Tisa, Mures, Crsul Alb; 3. In aproape intreg bazinul transilvanean, atingand, in unele parti, poalele Carpatilor Meridionali. Locuirea celtica in aceasta zona este indiscutabila, chiar masiva, dovada fiind numeroasele necropole celtice de pe cursurile Muresului, Tarnavelor, Somesului si Oltului; 4. Oltenia de sud-vest. Si aici locuirea celtica a fost semnificativa; 5. Urme de locuire celtica au fost puse in evidenta in mediul germanic din Moldova.

Nici nu se poate pune problema unei prezente celtice sporadice sau, cum s-a mai spus, a unor „infiltrari”. Dupa cum nici nu se poate pune problema absorbtiei acestora de catre daci sau geti. Nu au reusit romanii in mai mult de 500 de ani sa-i absoarba, celtii fiind prezenti cel putin pana in secolul I chiar si in nordul Italiei! Cum sa o fi putut face o populatie, chiar cea dacica sa realizeze o asemenea performanta?

Daca arheologia ne ofera tabloul prezentei alogene, mai ales a celei celtice, in spatiul dacic dupa cum am aratat mai sus, unde erau dacii, getii? In linii generale prezenta lor este de necontestat in: 1. Zona de centru a Munteniei; 2. Sudul Moldovei si nord-estul Munteniei;3. Spatiul dintre Olt-Dunare si Carpati, pana in sudul Transilvaniei, avand aria cu cea mai mare densitate pe valea Jiului; 4. Sudul Transilvaniei, mai ales pe valea Muresului, cu extensie in Banat.

In fata acestui tablou pe care-l ofera arheologia, necontestat de niciun specialist, unde mai este blocul monolitic al daco-getilor? Unde s-a produs acea minune singulara in istoria lumii in care o populatie care a preluat o serie intreaga de tehnologii (tehnologia fierului etc) de la alte populatii a devenit creatoarea civilizatiei sudice, mai ales a celei latine? Unde sunt cele mai simple semne ale unei scrieri autohtone, ale unei limbi, care mai apoi au devenit limba latina si scrierea aferenta? Au auzit macar autorii acestor grosolanii istorice de tuscii (etrusci) ca „invatatori” ai Romei?  Sau si etruscii au fost tot daci ?=

Continuam sa vorbim despre daci si geti. Le dam o conotatie legata mai degraba de un popor cat de cat inchegat. Este o eroare cata vreme unele izvoare istorice ne transmit numele unora dintre cei care formau „poporul daco-getic”: piefigii, siensii, burii, ratacensii, unii considerand ca si moesii sau besii fiind tot de acelasi neam. Nicaieri in lista triburilor daco-getice nu apar denominatiile de daci sau geti. Denumirile erau probabil ale unor triburi mai mari, mai bine intrate in constiinta lumii romane sau a celei grecesti. Situatie comparabila, cat de cat cu conotatia Germania (sintagma ii apartine lui Tacitus) dar care se referea la un spatiu si nu la multitudinea de populatii de neam „germanic” cu nume tribale bine cunoscute si larg raspandite in lumea romana. Cam asa ar trebui sa vedem si denumirea de Dacia si, bineinteles, denumirea unui trib sau a unei confederatii de triburi cu acest nume sau numite ca atare.

Video Stiri