News Flash:

Cum l-a invins Stefan cel Mare pe Matia Corvin la Baia

7 Aprilie 2013
2928 Vizualizari | 0 Comentarii
Stefan cel Mare
Dupa urcarea sa pe tron, Stefan cel Mare a imbunatatit relatiile cu Polonia, vecinul nordic al Moldovei, care, in anii anteriori, cunoscusera momente de tensiune. Expresie acestei orientari a fost tratatul de la Overchelauti (4 aprilie 1459), prin care Stefan s-a recunoscut vasal numai regelui polon Cazimir al IV-lea Jagello (1447-1492), obtinand, in schimb, indepartarea lui Petru Aron, fostul domn, de granitele Moldovei.
Un asemenea gest a starnit animozitatea regatului ungar, condus de Matia Corvin.

Relatiile cu acesta au devenit si mai tensionate dupa ce Petru Aron s-a refugiat in Transilvania (1460), fapt ce l-a determinat pe Stefan sa organizeze mai multe incursiuni militare la Vest de Carpati. Dar, cel mai important motiv de disputa a fost cetatea Chilia, cedata de Petru al II - lea, domnul Moldovei, lui Iancu de Hunedoara (1448). 

Stefan cel Mare a atacat cetatea la 22 ianuarie 1462, dar incercarea s-a dovedit infructuoasa. Trei ani mai tarziu, el a asediat si cucerit Chilia, in care a instalat o puternica garnizoana. Moldova a castigat o pozitie strategica si comerciala deosebita, fapt care a adancit conflictul cu Ungaria, dar si cu Poarta Otomana si Tara Romaneasca.

Organizarea campaniei in Moldova

Incercand sa previna o reactie a regatului ungar, Stefan cel Mare a sprijinit rascoala nobilimii si a oraselor din Transilvania impotriva regelui Matia Corvin din vara anului 1467. Rascoala a fost inabusita, iar regele ungar a decis organizarea unei expeditii militare la est de Carpati pentru a-l inlocui pe Stefan de pe tron si a readuce Moldova in sfera sa de influenta.

Concentrarea ostirii regale a avut loc in regiunea Brasov, la sfarsitul lunii octombrie-inceputul lunii noiembrie. Efectivele mobilizate de regele ungar difera in functie de sursa utilizata. Jan Dlugosz vorbeste de circa 40.000 de oameni, ceea ce pare a fi exagerat, in timp ce alte izvoare dau cifra de 25.000 de oameni, mai aproape de adevar. La randul sau, Stefan a dispus de 12.000 de oameni, numar care a fost acceptat de majoritatea specialistilor.

Un fapt este cert: oastea lui Matia Corvin era superioara numeric si sub aspectul inzestrarii, dispunand, intre altele de o numeroasa artilerie, inclusiv de asediu. Organizand o expeditie in plina iarna, Matia Corvin a mizat pe realizarea surprizei, spre a nu-i da posibilitatea domnului moldovean sa-si concentreze fortele si mijloacele si sa faca apel la oastea cea mare. El a hotarat sa patrunda la est de Carpati prin trecatoarea Oituz, sa urmeze valea Siretului, sa ocupe Suceava, capitala tarii si sa-l inlocuiasca pe Stefan de pe tron cu Petru Aron, pretendent care se gasea in oastea sa. Intuind planul adversarului, Stefan a blocat toate trecatorile si a trecut la apararea strategica, fapt ce a implicat o permanenta hartuire a fortelor invadatoare.

La 19 noiembrie 1467, dupa o saptamana de confruntari violente in trecatoarea Oituz, armata ungara a ajuns in Targul Trotusului. Dupa ce a incendiat orasul, fortele lui Matia Corvin s-au deplasat catre Bacau, apoi la Roman, localitate unde a ajuns la 29 noiembrie. Aici, pentru a castiga timp, Stefan a initiat tratative cu adversarul sau care nu au dus la niciun rezultat. Armata ungara a ramas in Roman pana la 7 decembrie, de unde s-a indreptat spre Baia, fosta capitala a Moldovei. In acea vreme, Baia era un targ prosper, unde exista o biserica catolica si o colonie de sasi, ceea ce oferea conditii relativ optime pentru cantonarea oastei ungare. Stefan a hotarat sa dea batalia decisiva aici, intrucat nu dorea sa-i ofere ragazul necesar regelui pentru organizarea asediului Sucevei, actiune pentru care armata invadatoare dispunea de o artilerie puternica. De asemenea, pana in acel moment, domnul moldovean a adoptat o atitudine defensiva, ceea ce a generat tendintele centrifuge ale unor mari boieri.


Confruntarea de noapte din Baia

In aceste conditii, Stefan si-a deplasat fortele principale dislocate initial la sud-vest de Suceava in imprejurimile fostei capitale a tarii. Planul domnului moldovean prevedea realizarea unei manevre dublu invaluitoare, concomitent cu un atac frontal, care sa prinda ca intr-un cleste fortele invadatoare. Avand in vedere disproportia de forte, Stefan a cautat sa realizeze surprinderea, dar nu a reusit, Matia Corvin fiind avertizat de un secui, care s-a intalnit intamplator cu o parte a cavaleriei moldovenesti.

Cu toate acestea, Stefan a atacat Baia, dandu-i in prealabil foc. Batalia a fost crancena, cu lupte de strada nocturne si cu pierderi importante de ambele parti. Izvoarele moldovenesti si poloneze (Dlugosz este cel mai ilustrativ) vorbesc de o mare victorie a armatei moldovenesti, regele insusi fiind ranit in lupta de trei ori. Aceleasi surse estimeaza ca daca a treia coloana, condusa de vornicul Crasnes, ar fi atacat impreuna cu celelalte doua, dezastrul armatei ungare ar fi fost complet. Dupa batalie, el a omorat, conform unui document polonez, pus in circulatie de Serban Papacostea, 24 de mari boieri, intre care s-a aflat si vornicul Crasnes, alti 40 de rang inferior fiind trasi in teapa. In schimb, sursele unguresti sau apropiate lui Matia Corvin subliniaza marile pierderi ale ostii lui Stefan, numai 5.000 din cei 12.000 de militari moldoveni scapand cu viata. Baia, dupa ele, a fost o victorie fara dubii a lui Matia Corvin.

Daca infruntarea din fosta capitala a Moldovei nu a fost o victorie eclatanta a lui Stefan, asa cum indica nu- meroase izvoare, ea nu putea sa fie nici un succes pentru regele Matia Corvin. El a dispus retragerea din Moldova, oastea fiind urmarita permanent de trupele moldovenesti si de localnici. De Craciun, Matia Corvin se afla la Brasov, acolo de unde pornise campania cu aproape doua luni in urma. Obiectivele acesteia – inlocuirea lui Stefan de pe tron, instalarea unui nou domn la Suceava, aducerea Moldovei in sfera de influenta a regatului ungar – nu au putut fi atinse, ceea ce a echivalat cu o infrangere de proportii pentru regele ungar.

Batalia de la Baia reprezinta un moment semnificativ in dezvoltarea gandirii si a artei militare romanesti, care au dobandit maturitate. Inferior numeric, Stefan a adoptat, in toamna anului 1467, apararea strategica, forma cu pronuntat caracter activ. In principiu, ea comporta urmatoarele etape: apararea la granita; hartuirea permanenta a atacatorului, in scopul diminuarii fortei sale combative; batalia decisiva; urmarirea in caz de victorie sau retragerea in interiorul tarii, in caz de infrangere. Pe timpul campaniei, Stefan a adoptat o paleta larga de forme si procedee de actiune, cum ar fi rezistenta succesiva in localitati, utilizarea cetatilor drept centre de rezistenta, interzicerea trecatorilor. Intreruperea comunicatiilor armatei ungare cu teritoriul de la vest de munti pe durata campaniei reprezinta o performanta semnificativa pentru acea perioada. Tot o performanta deosebita o reprezinta si batalia de noapte din targul Baia. Spre deosebire de atacul realizat de Vlad Tepes asupra taberei otomane (1462), de data aceasta avem de-a face nu cu un simplu detasament, ci de o confruntare intre cele doua armate, in urma careia s-a decis soarta intregului razboi. In acelasi timp, prin victoria obtinuta impotriva lui Matia Corvin, Stefan cel Mare si-a consolidat domnia, punand capat, prin masuri dure, opozitiei unei parti a marii boierimi, iar prestigiul sau international a sporit considerabil.
(Articol aparut in volumul: 100 de mari batalii din Istoria Romaniei.)

Galerie Foto

001_LuptaBaia.JPG
Distribuie:  
Incarc...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2017 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1411 (s) | 24 queries | Mysql time :0.012180 (s)

loading...