• 30-10-2014 Aceasta poza a zdruncinat ISTORIA de pana acum - FOTO
• 30-10-2014 Un membru important al Vaticanului a facut recent niste dezvaluiri incredibile
• 30-10-2014 Joia dulce, de John Steinbeck
• 30-10-2014 «By the Gun» - VIDEO
• 30-10-2014 ADEVARUL despre ce s-a intamplat pe TITANIC, divulgat de un supravietuitor!
• 30-10-2014 Ce aveau in comun CEAUSESCU si HITLER?
• 30-10-2014 Masonul Albert Pike povesteste despre AL TREILEA RAZBOI MONDIAL intr-o scrisoare!
• 30-10-2014 Misterul disparitiei vikingilor din Groenlanda
• 30-10-2014 Mituri istorice care s-au dovedit a fi false
• 30-10-2014 Experimentul CROSSE sau cum a SOCAT Andrew Crosse lumea stiintifica
• 30-10-2014 Tratatul de la Paris (1856)
• 30-10-2014 Henry Dunant, elvetian, fondatorul Crucii Rosii
• 30-10-2014 Batalia de la Eupatoria
• 30-10-2014 Ezra Pound, un reprezentant de marca al modernismului literar al secolului XX
• 30-10-2014 Frederic I, primul rege de Württemberg
Mica Publicitate
Vezi Toate | Adauga
Trailer Filme
Video Divertisment
Muzica Populara
Video Sport

Titanicul: o poveste de viata si de moarte

 

Din cei 2.224 de oameni care s-au imbarcat pe Titanic in urma cu 100 de ani, 710 au supravietuit naufragiului din noaptea de 14 spre 15 aprilie 1912. Cativa au povestit cum au vazut moartea cu ochii.
Inainte de a pleca in larg, pe 10 aprilie 1912, capitanul Edward Smith declara presei britanice: „Nu-mi imaginez in ce conditii o nava de genul acesta ar avea probleme. Constructiile moderne de vapoare au trecut de acest nivel".
Succesul preconizat al Titanicului era pe buzele tuturor, dar in mod bizar o persoana foarte importanta si-a exprimat dubiile chiar inainte ca vaporul sa fie construit: Thomas Andrews, directorul companiei „Harald and Wolff", care urma sa construiasca cele trei uriase vapoare ale armatorului „White Star Line" - Olympic, Titanic si Britannic. „Nu ati fost acolo la prima mea intalnire cu Ismay (Proprietarul „White Star Line" - n.r.).
 



Primul lucru la care m-am gandit a fost «Iata un om care vrea sa-i construiesc un vapor care se va scufunda». Trimitem oua impodobite pe mare", declara Andrews dupa dezastru.
Primele zile ale calatoriei au fost fara evenimente deosebite. „Ma simteam ca intr-ovacanta de vara la mare. Ma trezeam dimineata devreme pentru micul dejun, apoi ma intalneam ca sa joc squash, iar apoi inotam in piscina", a povestit un alt pasager, colonelul Archibald Gracie.



„Veniti repede! Am lovit un aisberg!"
Cu cateva minute inainte de miezul noptii, la ora locala 23.40, marinarul de serviciu a dat alarma: „Veniti rapid! Am lovit un aisberg. E CQD (Come Quick! Danger! - Veniti repede! Pericol), batrane!". Edith Brown, una dintre ultimele supravietuitoare de pe Titanic, care s-a stins din viata in 1997, povestea in biografia ei: „Tata ne-a spus sa ne punem vesta de salvare si ceva calduros.
 Totul, spunea el, era pentru precautie. Lovisem un aisberg, dar nu era mare branza. Stewardul ne-a spus ca nu e nimic grav. Orchestra canta melodii vesele, iar toata lumea spunea: «e insubmersibila»". 

Curand, oamenii au inceput sa fie urcati in barcile de salvare. Prioritate aveau femeile, copiii si pasagerii de lux. „Un barbat a sarit intr-o alta barca, imbracat in haine de femeie. Am vaslit departe de Titanic, dar inca mai auzeam orchestra cantand, de data aceasta imnuri triste", isi mai amintea Edith Brown.

Vacarmul iscat si tipetele celor care se inecau nu au putut fi descrise in cuvinte, au mai declarat supravietuitorii. Si totusi, in timp ce groaza se instalase in sufletele si pe buzele tuturor, de pe puntea Titanicului rasunau acorduri line. „Multe lucruri curajoase au fost facute in acea noapte, dar niciunul nu a depasit ce au facut membrii orchestrei. Au cantat minut dupa minut, in timp ce nava se ducea la fund", a declarat Lawrence Beesley despre acele momente.
Ca infernul lui dante
Scena scufundarii a fost asemanata de colonelul Archibald Gracie cu Infernul lui Dante. „Noi, cei ce am supravietuit, nu vom putea uita niciodata tipetele disperate dinaintea mortii din mii de gatlejuri, bocetele, gemetele si ultimele incercari de a gasi o gura de aer inainte de momentul cand se duceau la fund", a povestit Gracie. Si totusi, ceva a fost chiar mai groaznic. „Linistea care a urmat celei mai inspaimantatoare «muzici» a fost terifianta", a spus Eva Hart, o alta supravietuitoare.
Dupa scufundare, in liniste, a urmat asteptarea apasatoare. „Deodata, am vazut in zare o lumina, iar apoi alta sub ea. Parea prea incredibil, ca sa fie adevarat", a povestit Lawrence Beesley, un pasager norocos. Lumina era de fapt nava RMS Carpathia, care a raspuns apelului SOS. Unul dintre eroii zilei de 15 aprilie 1912 a fost capitanul acesteia, Arthur Rostron.
El a povestit comisiei care investiga incidentul imaginea de groaza care l-a intampinat. „Cand a venit ziua, am vazut gheata pe langa care trecusem toata noaptea. M-am cutremurat de frica si m-am gandit ca, in acea noapte, probabil Dumnezeu a condus vaporul meu, si nu eu. Am vazut 20 de aisberguri, de 45-60 de metri inaltime", a spus acesta.
Rostron a avut o stapanire de sine extrema. Ajuns la fata locului, a inceput sa manevreze nava pentru a colecta barcile de salvare. „Pana la 8.30 cred ca luasem toti pasagerii. Erau foarte putine urme ale Titanicului. Cateva mici fragmente, dar nimic masiv", a descris Rostron locul dezastrului.
 



Cutremuratoarea drama a familiei Straus

Una dintre cele mai emotionante povesti este cea a cuplului Straus (foto). Isidor Straus era patronul lantului de magazine „Macy's" si s-a imbarcat pe Titanic impreuna cu sotia sa, Ida, menajera acesteia si valetul sau. Povestea lor a ramas in legenda tragediei. Ida Straus a reusit sa-si gaseasca loc intr-una dintre barcile de salvare, dar cand a aflat ca Isidor nu poate sa vina cu ea s-a intors pe vapor.
„Am trait impreuna multi ani. Nu ma voi desparti de sotul meu acum. Cum am trait, asa vom muri: impreuna", a spus Ida. Nu numai ea a dat dovada de curaj. Isidor Straus a primit acceptul de a se imbarca la bordul unei barci, datorita varstei, dar a spus „Nu. Nu vreau sa mi se acorde un privilegiu pe care altora nu l-ati acorda". Singura care a supravietuit a fost menajera, Ellen Bird, care i-a luat locul doamnei Straus in barca de salvare.
Bogatii, privilegiati in fata mortii
Pasagerii milionari de la bordul Titanicului au fost avantajati in fata mortii. Cei instariti s-au salvat in numar mai mare, iar saracii au murit pe capete.  Diferenta dintre numarul pasagerilor morti la clasa I si cei decedati din randul saracilor se poate vedea in tabelul de mai jos. La bordul transatlanticului s-au urcat printre cei mai bogati oameni ai momentului. John Jacob Astor IV era cel mai instarit.
 Acesta s-a urcat la bordul Titanicului impreuna cu sotia sa, Madeleine, care era insarcinata si voia sa nasca in SUA. Astor a urcat-o pe sotie intr-o barca de salvare, a intrebat daca poate sa urce cu ea, dar cand a fost refuzat a ramas demn.
Un alt pasager cu stare era Benjamin Guggenheim, fiul unor magnati din domeniul minier. Acesta a ramas celebru pentru faptul ca a spus, inainte de a muri: „Ne-am imbracat cu cele mai bune costume si ne vom scufunda ca niste domni".
Printre supravietuitorii de la clasa I s-au mai aflat Bruce Ismay, proprietarul West Star Line, Contesa de Rothes, milionara americana Molly Brown, latifundiarul britanic Cosmo Duff Gordon, Dorothy Gibson - actrita de filme mute -, si tatal jurnalismului de investigatie, William Thomas Stead.
“Lovisem un aisberg, dar nu era mare branza. Stewardul ne-a linistit si ne-a spus ca nu e nimic grav."

sursa:historia.ro

Galerie foto

 
Articole despre: +titanic +vas +istorie
loading...
Libertatea.ro
Realitatea.net

Video Stiri