News Flash:

1816, anul in care nu a existat vara! Ce s-a intamplat cu natura si oamenii, atunci…

10 August 2017
353 Vizualizari | 0 Comentarii
vulcan
Istoria dezastrelor naturale este presarata cu uragane, inundatii si chiar asteroizi, dar cele mai fascinante calamitati de pe Terra au venit din interiorul acesteia odata cu eruptiile vulcanilor, scrie site-ul Mentalfloss.com.

Despre eruptia vulcanului Vezuviu care a ingropat orasul Pompei se invata la scoala, dar alti cativa au devastat Pamantul cu adevarat. Printre acestia se numara vulcanul Tambora din Indonezia care a erupt acum putin peste 200 de ani, in 1815. Au murit atunci aproape 90.000 de oameni, iar efectele au fost devastatoare. Norul de cenusa a acoperit aproape intreaga emisfera nordica si a impiedicat lumina soarelui sa mai ajunga la suprafata Pamantului.

Zgomotul produs de explozie s-a propagat pe o distanta de 2.500 de kilometri, iar lava a fost aruncata pe o raza de 1.300 de kilometri. Viata in apropierea vulcanului Tambora a revenit la normal abia dupa aproape o suta de ani. In urma eruptiei a ramas un crater cu un diametru de 11 kilometri.

Catastrofa naturala istorica din 1815 a provocat „iarna vulcanica”. Din cauza lipsei razelor de soare, temperaturile au scazut pe intreaga planeta cu cateva grade si au provocat crize alimentare grave. In multe comunitati s-a instalat foametea, iar iarna s-a instalat in plina vara.

Cercetatorii au explicat ca atunci cand un vulcan erupe, cenusa ajunge pana la zonele cele mai inalte din atmosfera, iar de acolo se poate raspandi pe tot globul pamantesc. Acesti nori de cenusa blocheaza radiatiile solare si cauzeaza o racire a climei care se poate prelungi pana la doi ani de la eveniment. Totodata, eruptiile vulcanice emana si sulf, sub forma de gaz. Cand acest gaz ajunge in stratosfera se transforma in particule de acid sulfuric care reflecta razele solare, contribuind la reducerea numarului celor care ating solul terestru.

Eruptia din 1815 a vulcanului Tambora din Indonezia a eliminat o cantitate foarte mare de cenusa, care s-a raspandit in atmosfera. Anul urmator, 1816, este cunoscut ca „anul fara vara” – frig si zapada au fost semnalate in lunile iunie si iulie in zone din Statele Unite, Europa si China unde s-au inregistrat ninsori in lunile iunie si iulie.

Scaderea brusca a temperaturii a fost devastatoare pentru agricultura. Fenomenele de inghet au distrus culturi intregi de cereale. De asemenea, legumele si fructele nu au putut creste, iar multe animale au murit. Asta a dus la foamete in multe zone ale lumii.

Din fericire, schimbarea dramatica a vremii nu a durat mult. Temperaturile au revenit la normal dupa doi ani, in 1817, iar natura a inceput sa se refaca incet odata cu dispersarea particulelor ce impiedicau razele de soare sa atinga solul.

Un astfel de dezastru natural se poate intampla oricand. In 2010, in Islanda a fost o eruptie destul de insemnata care a perturbat grav traficul aerian din Europa. Viata de zi cu zi a oamenilor din apropierea vulcanului Eyjafjallajökull a fost afectata in mare masura.

O eruptie vulcanica de dimensiunea celei din 1815 in timpurile noastre ar fi catastrofala. Asta, pentru ca densitatea populatiei a crescut considerabil la nivel global in ultimii 200 de ani, iar potentialele victime ar fi de ordinul zecilor de milioane. In plus, in plina globalizare, comunicarea si transportul aerian ar fi date peste cap complet si, pe langa foametea care s-ar instala din cauza vremii, milioane de oameni ar ramane fara serviciu, consecintele fiind greu de imaginat.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

vezuviu orasul pompei tambora indonezia pamantului vara cercetatorii
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2017 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1680 (s) | 34 queries | Mysql time :0.021677 (s)