News Flash:

540 de ani de la prima mentiune documentara a Craiovei

2 Iunie 2015
541 Vizualizari | 0 Comentarii
Municipiul Craiova, resedinta judetului Dolj, se afla asezat pe locul anticei Pelendava, atestata documentar in Tabula Peutingeriana, o harta realizata in timpul stapanirii romane in Dacia (106-275 e.n.)

Dupa cum dovedesc descoperirile arheologice, actualul perimetru al orasului a fost locuit neintrerupt din neolitic si pana in prezent. Intre vestigiile descoperite amintim, intre altele, urmele unei asezari datand din perioada de trecere de la neolitic la epoca bronzului si care apartine culturii Cotofeni (2.500-1.800 i.Hr.).

In acelasi areal au fost descoperite urmele unei importante asezari geto-dacice datand din secolul al IV-lea i.Hr. numita Pelendava, aici fiind gasit un tezaur compus din 80 de piese de harnasament lucrate din argint, unele placate cu aur, care au apartinut unei capetenii geto-dace. La marginea orasului, pe terasa Jiului, au fost descoperite urmele unei asezari civile romane si ale unui castru roman din secolele II-III, plasate pe drumul roman ce venea de la Drobeta la Romula. Datorita pozitiei geografice favorabile, protectiei castrului roman si a garnizoanei militare, Pelendava romana a cunoscut o viata infloritoare.

La sfarsitul secolului al XV-lea Craiova era un targ, care se intindea pe mosia puternicilor boieri Craiovesti.

Vezi si Shi Cheng, orasul vechi de 1.300 de ani - FOTO

Prima mentiune documentara a localitatii Craiova dateaza de la 1 iunie 1475.

Dupa prima jumatate a secolului al XVI-lea, Craiova este numita frecvent oras. Aparuta in ultimele decenii ale secolului al XV-lea, Marea Banie de Craiova a devenit intr-un timp relativ scurt cea de-a doua institutie politica importanta, dupa domnie. In 1492, domnul Tarii Romanesti Vlad Calugarul (sept.-nov.1481; 1482-1495) a stabilit aici resedinta Banilor Olteniei (mentinuta pana in 1761, cand a fost mutata la Bucuresti, apoi desfiintata in 1831).

In Evul Mediu Craiova a fost un centru cu un important rol militar si strategic in cadrul actiunilor antiotomane. Totodata Craiova se afla situata pe drumurile comerciale spre Transilvania, spre Italia, coasta Dalmatica si Imperiul Otoman. Dezvoltarea economica a orasului a permis realizarea unor constructii importante, precum Biserica Sf. Dumitru (secolul al XVI-lea) sau Casa Baniei (secolul al XVI-lea).

Orasul a suferit mari pagube materiale de pe urma jafurilor turcesti in timpul razboaielor ruso-turce din 1768-1774 si 1806-1812, iar in 1795 ciuma si apoi incendiul care a urmat la scurt timp au decimat populatia, potrivit agerpres.ro.

In perioada moderna Craiova a fost si un important centru cultural, prin infiintarea unei scoli in limba romana (1755) si a alteia in limba greaca (1826), a unei tipografii (1837). Scoala centrala din Craiova, al doilea colegiu al tarii dupa cel de la Sf. Sava, a fost infiintata in 1826.

Vezi si Petra, orasul de piatra


Trasatura caracteristica a orasului in primele doua decenii ale secolului al XIX-lea a fost data de inflorirea economica, urbanist-edilitara, de dezvoltarea mestesugurilor, a comertului, a serviciilor publice. Cerintele mereu crescande ale exportului au determinat infiintarea aici, in 1846, a primei societati romanesti pe actiuni pentru transportul cerealelor cu vaporul pe Dunare, la Braila.

Important centru al revolutiei de la 1821 condusa de Tudor Vladimirescu, Craiova avea sa joace mai tarziu un rol deosebit de important si in pregatirea si desfasurarea Revolutiei de la 1848, prin corpul profesoral de la Scoala Centrala din oras, in frunte cu Ioan Maiorescu. Un rol marcant in desfasurarea evenimentelor revolutionare la Craiova au avut si Gheorghe Magheru si Costache Romanescu, care au intrat, dupa 1845, in randurile societatii secrete "Fratia". De remarcat este faptul ca orasul Craiova a fost ales drept loc de intrunire a guvernului provizoriu, inainte ca acesta sa ajunga la Bucuresti.

In primavara anului 1857 s-a constituit la Craiova Comitetul Unionist si tot aici a luat fiinta un puternic centru de presa unionist, cu prestigioasa tribuna ''Vocea Oltului''. La 9 octombrie 1857 Adunarea ad-hoc a Tarii Romanesti a votat in unanimitate rezolutia prin care se arata ca dorinta cea mai mare a romanilor era realizarea Unirii Principatelor. Evenimentul a fost sarbatorit cu mare entuziasm la Craiova. Participant la acest eveniment, pictorul Theodor Aman avea sa-l imortalizeze in celebrul sau tablou ''Hora Unirii la Craiova'', realizat in acelasi an.

Prin pozitia sa, Craiova a fost un centru important unde s-au luat masurile necesare desfasurarii operatiunilor militare din timpul Razboiului de Independenta (1877-1878). Inca de la inceputul pregatirilor pentru intrarea in razboi, cand trupele romanesti au fost concentrate la Dunare, au participat la acestea si unitati din Craiova.
De la jumatatea secolului al XIX-lea si la inceputul secolului XX, Craiova a continuat sa se dezvolte intr-un ritm accelerat: in 1859 a fost introdus iluminatul cu lampi de gaz, in 1895 teatrul Teodorini a fost prima cladire iluminata electric, in acelasi an in oras fiind construita prima centrala electrica.

Dupa izbucnirea Primului Razboi Mondial, pentru Romania au urmat doi ani de neutralitate (1914-1916), perioada in care Craiova a devenit un puternic centru militar, aici fiind cartierul general al Armatei I.

La 7 septembrie 1940, la Craiova s-a semnat Tratatul romano-bulgar prin care partea de sud a Dobrogei — Cadrilaterul (respectiv judetele Durostor si Caliacra) — a intrat in componenta Bulgariei.

Incepand cu anii '60 orasul a devenit un puternic centru industrial, cu accent pe industria constructoare de masini si utilaje, de avioane, industria chimica, alimentara, electrotehnica, energetica s.a. Craiova este si un important nod rutier si feroviar, fiind situat la jumatatea distantei dintre Bucuresti si Timisoara, cu posibilitati de legatura cu Transilvania pe Valea Jiului si Valea Oltului.

Craiova a fost declarata municipiu la 17 februarie 1968, avand in subordine administrativa patru localitati componente (Facai, Mofleni, Popoveni si Simnicu de Jos) si patru sate (Cernele, Cernelele de Sus, Izvorul Rece si Rovine).

La recensamantul din 2011 municipiul Craiova avea 269.506 locuitori.

Cei care viziteaza Craiova pot vedea aici numeroase biserici vechi precum si alte monumente, dintre care amintim: Manastirea Bucovat, cu biserica cu hramul "Sfantul Nicolae", construita intre 1506-1512 si refacuta in 1571-1572; Biserica domneasca, cu hramul "Sfantul Dumitru", ctitorie din 1651-1652 a lui Matei Basarab, ridicata pe locul uneia mai vechi construita in secolul al XV-lea de boierii Craiovesti, in prezent Catedrala Mitropolitana a Olteniei; biserica "Sfantul Ilie", construita in 1720 si refacuta in 1893, care pastreaza picturi murale executate de Gheorghe Tattarescu; biserica avand dublu hram "Sfantul Gheorghe si Cuvioasa Parascheva" (1730); biserica "Sfantul Mina" (1731); biserica fostei manastiri "Obedeanu", cu hramul "Sfintii Imparati Constantin si Elena", construita intre 1748-1753; bisericile cu hramurile "Sfantul Gheorghe" — Vechi (1730-1775), "Sfantul Gheorghe" — Nou (1754-1755), "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil" (secolul al XVI-lea); Casa Baniei, construita din initiativa domnului Constantin Brancoveanu in 1699; Casa "Glogoveanu" (1802); Casa "Jianu" (secolul al XVIII-lea); cladirea fostului Palat de Justitie, construita intre 1880-1890 dupa planurile arhitectului Ion Socolescu, azi sediul Universitatii; cladirea Palatului Administrativ, construita intre 1912-1913 dupa planurile arhitectului Petre Antonescu; Palatul lui Dinu Mihail, construit la finele secolului al XIX-lea dupa planurile arhitectului francez Paul Gottereau, azi Muzeul de Arta.

De amintit este si Parcul "Romanescu", amenajat dupa planurile arhitectului francez Emile Redont si inaugurat in 1903.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

craiova dolj pelendava tabula peutingeriana cotofeni pelendava romana
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2299 (s) | 23 queries | Mysql time :0.069475 (s)