News Flash:

A disparut crestinismul din Dacia odata cu retragerea romana?

13 Ianuarie 2014
1604 Vizualizari | 0 Comentarii
Arheologul Ion Motzoi-Chicideanu explica faptul ca sursele arheologice si epigrafice infirma traditia Bisericii Ortodoxe Romane, care sustine ca, pe teritoriul Romaniei, crestinismul s-a propagat prin straduinta apostolului Andrei. In timpul misionariatului in Dobrogea, apostolul Andrei ar fi hirotonit preoti si episcopi. La randul lor, aceia au uns alti preoti si alti episcopi.
Pe teritoriul Romaniei, crestinismul a aparut la fel ca in restul Imperiului Roman, cu precadere in orase. De aceea, cei opusi crestinilor erau denumiti pagani, adica locuitorii satelor, avand in vedere ca in limba latina la sat se zicea „pagus”. Crestinii, care traiau in mediul citadin, erau straini care fusesera adusi din afara provinciei Dacia, pentru a asigura sistemul socio-politic roman si au creat aici comunitati crestine.
Dupa ce Imperiul Roman s-a retras de pe teritoriul Romaniei de astazi, unde a stapanit relativ putin timp (106-275 d. Hr.), orasele au fost depopulate de crestini, care au plecat si ei odata cu armata, cu administratia romana, cu exceptia celor din orasele din Dobrogea, unde autoritate romana a continuat sa se exercite.

Vezi si HAR TIOS rugaciune dacica  
Dupa retragerea romana nu se mai gasesc dovezi de prezenta crestina la nord de Dunare. In fosta provincie Dacia au venit succesiv populatii migratoare, care aveau alte credinte. Este vorba, pentru inceput, de vizigoti (a caror cultura materiala este foarte prezenta pe teritoriul Romaniei, in special la Santana de Mures - Cerneahov). Dupa vizigoti au venit ostrogotii, germanici si ei. Dupa aceea mai vin si alte populatii, intre care, hunii. Aceste popoare erau animiste. Cea mai semnificativa, si de lunga durata, a fost apoi invazia slava. Slavii au ajuns pana in Peloponez, ceea ce i-a obligat pe imparatii bizantin sa faca eforturi militare considerabile ca sa-i opreasca.
Cercetatorul Uwe Fiedler, de la Berlin, analizand descoperirilor arheologice din Romania si din Bulgaria, a redactat lucrarea „Studii asupra inmormantarilor din secolele VI-IX la Dunarea de Jos", aparuta in 1992 la Bonn, in care a discutat comportamentul funerar al comunitatilor de la Dunarea Inferioara, atingand si problema identificarii complexurilor funerare crestine intr-o vreme cand, la nord de Dunare, erau prezenti slavii. Dupa ce autorul a analizat mai multe cimitire de incineratie sau birituale din Romania, acordand o atentie deosebita si cimitirului slav de la Sarata Monteoru, datat in sec. VI-VII, care cuprinde 1.536 de morminte, a constatat ca, dupa ritualul funerar, nu prea e vorba de crestini. Arheologii au constat faptul ca cimitire crestine apar abia catre sfarsitul secolului al IX-lea.
Istoricii teologi accepta si ei faptul ca in Romania crestinismului timpuriu ii lipsesc confirmarile arheologice, dar explica prin speculatii continuitatea crestinismului. In lucrarea „Istoria Bisericii Ortodoxe Romane", Pr. prof. Mircea Pacurariu sustine ca Dacia romana a avut un puternic element crestin, care s-a datorat mai multor factori:
In primul rand, credinta in Hristos a fost adusa de colonisti. Acestia au preferat sa se refugieze la marginea Imperiului, in Dacia, pentru a scapa de persecutii. Un alt val de crestini l-au reprezentat soldatii din legiunile cantonate la nord de Dunare. La fel de importanti pentru crestinarea Daciei ar fi fost si sclavii, negustorii sau captivii care au ajuns aici dupa cucerirea regatului lui Decebal. Retragerea romanilor de la nord de Dunare nu ar fi afectat crestinismul zonei, ci dimpotriva, l-ar fi favorizat, sustine teologul. Scapati de autoritatea Imperiului, crestinii ar fi putut activa in voie, odata ce asupra lor nu mai plana pericolul persecutiilor dictate de imparati. Astfel au putut raspandi credinta in Hristos pe tot teritoriul Romaniei de astazi.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

sursele arheologice romaniei dacia
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1886 (s) | 34 queries | Mysql time :0.018162 (s)