News Flash:

A fost Stefan cel Mare un sfant si un aparator al crestinatatii?

24 Martie 2013
5370 Vizualizari | 3 Comentarii
Despre Stefan cel Mare, domn al Moldovei intre 1457 si 1504, se spune ca a fost aparatorul crestinatatii, al Europei impotriva turcilor si a islamului. A ctitorit 44 de biserici si manastiri, traditia spunand ca dupa fiecare victorie inalta un lacas de cult. In acelasi timp marele domnitor s-a remarcat prin poligamie, iutime la manie, pedepsire fara judecata, sete de razbunare, care sunt condamnate de biserica.

Figura domnitorului moldovean reprezinta o tema importanta in istoriografia, dar si in mitologia romaneasca. Poate cea mai mare este legata de meritele folosite drept argument la sanctificarea sa de Biserica Ortodoxa Romana.

Cel mai mare argument utilizat in favoarea calitatii de sfant este faptul ca Stefan cel Mare a luptat cu paganii si a ctitorit zeci de biserici. Datele istorice demonstreaza ca Stefan cel Mare nu a luptat doar cu turcii si tatarii, dar si cu muntenii, cu ungurii si cu polonezii.

Istoriografia arata ca de exemplu pana in anul 1470, Stefan cel Mare nu a luptat contra turcilor. Din contra, frecvent le-a fost aliat in razboaiele cu ungurii si muntenii.

Cazul cel mai elocvent este conflictul dintre Stefan cel Mare si Vlad Tepes, domnitorul Munteniei, care l-a ajutat in anul 1457 sa urce pe tronul Moldovei.

In 1462, in plin razboi dintre turci si munteni, domnitorul moldovean ataca Muntenia si asalteaz cetatea Chilia, luptand astfel de partea otomana.

Razboiaele cu muntenii nu se termina aici si continua si pe timpul domniei lui Radu cel Frumos.  Totul incepe cu o expeditie de prada. In anul 1470 "intra zavistiia intre Stefan-voda si Radul-voda, domnul muntenesc, pre obiceiul firei omenesti de ce are, de aceia pofteste mai mult, de nu-i ajunse lui Stefan-voda ale sale sa le tie si sa le sprijineasca, ci de lacomie, ce nu era al lui, inca vrea sa coprinza. Strans-au tara si slujitorii sai si au intratu in Tara Munteneasca, de au pradatu marginea, fevruarie 27 dni si au arsu Braila in saptamana alba, marti".

Stefan cel Mare nu se opreste la o simpla campanie de prada. In anul 1473, Stefan ataca iar Muntenia, impunand domnitor pe Laiota Basarab pentru scurta vreme. Din aceasta expeditie, Stefan se intoarce cu doua trofee mult ravnite: Maria si Voichita, sotia, respectiv fiica lui Radu cel Frumos, pe care le rapeste si le duce la Suceava. Si mai tarziu, in 1484, "Stefan-voda au pradatu si au arsu toata Tara Munteneasca".

Despre Stefan cel Mare, se spune ca a fost aparatorul crestinatatii, al Europei impotriva turcilor si a islamului. A fost un adevarat „atlet al credintei crestine“, dupa cum il caracteriza chiar Papa Sixt al VI-lea intr-o scrisoare redactata chiar in perioada razboaielor lui Stefan cel Mare cu turcii.

Drumul turcilor spre Europa nu trecea deloc prin Moldova

Manualele de istorie, cartile si studiile stiintifice, precum si filmele dedicate marelui nostru domnitor ne prezinta in unanimitate aceasta imagine eroica de aparator al crestinatatii. Figura lui Stefan cel Mare a devenit sinonima cu epopeea poporului roman, care s-a sacrificat pe altarul credintei crestine in lupta impotriva necredinciosilor turci. Si totusi, a aparat Stefan cel Mare crestinatatea?

Istoricul Marius Diaconescu constata ca de fapt drumul turcilor spre Europa nu trecea deloc prin Moldova, ci prin Serbia, de-a lungul Dunarii. Traseul este determinat de pozitia geostrategica a Moldovei. 

"Nicio oaste otomana nu a planificat vreodata sa treaca Dunarea in Moldova, apoi sa traverseze Carpatii, ca sa ajunga in Ungaria! Iar in privinta Poloniei, cel putin in timpul domniei lui Stefan cel Mare in Moldova, era o pace trainica intre polonezi si turci, asa ca moldovenii nu aveau ce sau pe cine sa mai apere.

Retorica lui Stefan cel Mare cu privire la rolul Moldovei in apararea Europei crestine se reduce doar la o figura de stil, specifica epocii. Mathias Corvin, regele Ungariei, se declara si el aparator al crestinatatii. Iar el era mult mai indreptatit, deoarece prima tara vizata de turci in drumul spre centrul Europei era Ungaria. In plus, in toate planurile de cruciada antiotomana vehiculate de papi in timpul domniei sale, Mathias Corvin era considerat liderul capabil sa conduca lupta impotriva turcilor.

Desigur ca Papa se bucura de orice succes impotriva turcilor. Victoria lui Stefan cel Mare a fost privita ca un triumf al crestinatatii impotriva paganilor. Numindu-l pe Stefan „atlet al credintei crestine“, Papa copia o figura de stil des intalnita in documentele papale. „Atlet al lui Hristos“ a fost numit si Iancu de Hunedoara, dar si fiul sau, Mathias, regele Ungariei“.

Un alt cliseu este legat de rezultatele numeroaselor razboaie purtate de Stefan.

O domnie scumpa

Istoricul Bogdan Murgescu constata ca razboaiele au costat destul de mult societatea moldoveneasca. Daca stam sa socotim, din cei 47 de ani de domnie, in 34 de ani Moldova a fost angrenata in razboaie cu diversii vecini, numai 13 ani putand fi considerati „de pace“. Costul razboiului nu era atat banesc, cat uman si, de asemenea, economic in sens larg. Mobilizarea barbatilor afecta activitatile productive, iar atacurile adversarilor cauzau si ele destule pagube.

Astfel, parti ale Moldovei au fost jefuite de unguri in 1467, de tatari in 1469, de munteni in 1471, de otomani in 1475, 1476, 1481, 1484, 1485 si 1486, de polonezi in 1497. Desigur, de cele mai multe ori, invadatorii au fost infranti, dar aceasta nu insemna ca ei nu au apucat sa provoace distrugeri. Iar tactica aleasa deseori de Stefan – aceea de a pustii tara in drumul dusmanului pentru a nu-l lasa sa se aprovizioneze – era, fara indoiala, eficienta din punct de vedere militar, dar se dovedea totodata o calamitate pentru economie si pentru locuitori.

Astfel, campania sultanului Mahomed al II-lea, din anul 1476, atunci cand armata otomana a strabatut cea mai mare parte a tarii ajungand la Neamt si in zona Sucevei, iar tatarii au atacat si ei Moldova dinspre rasarit, desi a fost pana la urma respinsa, a fost un dezastru pentru tara pentru ca a afectat rezervele si structurile economice pe ani in sir.

Sotiile lui Stefan cel Mare

In anul 1463 Stefan s-a casatorit cu Evdochia, fiica imparatului de la Kiev. In 1472, s-a casatorit cu Maria de Mangop, din Cnezatul Crimeii, ale carei grade de rudenie coborau in timp pana la dinastia bizantina a Paleologilor. Dupa numai un an, in 1473, Stefan le aduce la Curte, in compania primei doamne, pe sotia si pe fiica lui Radu cel Frumos. Supararea Mariei de Mangop care de cand tatarii au cucerit Crimeea a fost marginalizata de domnitor, era acum si mai mare. A murit suspect de prematur la 19 decembrie 1477, iar Stefan se casatoreste cu Voichita, fata lui Radu-voda.

Conform cronicarului Grigore Ureche, Stefan a facut-o doamna pe Voichita inca din 1473, cand era proaspat casatorit cu Maria de Mangop! Ar fi curios cine din preoti l-a blagoslovit atunci pe Stefan, or se stie care sunt conditiile in care se desface o casatorie conform canoanelor crestine.

Despre caracetrul sau razbunator vorbeste faptul ca nu s-a lasat pana nu la prins si omorat pe Petru Aron in anul 1501, decapitandu-l in acelasi an. Razbuna astfel moartea tatalui sau Bogdan.

"Fost-au acestu Stefan-voda om nu mare de statu, manios si de grabu varsatoriu de sange nevinovat; de multe ori la ospete omorea fara judetu. Amintrilea era om intreg la fire, nelenesu, si lucrul lui il stiia acoperi si unde nu gandiiai, acolo il aflai", spun cronicele.

A ridicat 44 de lacase sfinte

Totusi tezaurul pe care Stefan cel Mare l-a lasat crestinatattii, se pare ca nu a mai fost egalat de nimeni, nici pe plan local si nici pe plan european: 44 de biserici si manastiri, carora le-a imprimat propriul stil arhitectonic. 

Poligamia, lacomia, iutimea la manie, pedepsirea fara judecata, razbunarea ce l-au caracterizat nu inseamna totusi ca voievodul moldav nu a facut fapte demne de un crestin.

sursa:historia.ro 
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

sfant romania vlad tepes
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Comentarii (3)

jekerim  | #8
Cind nu reusiti sa murdariti altfel, apelati la speculatii pseudoistoreice, alterind faptul istoric ,rupind contextul evului mediu caruia ii aplicati morala secolului xx
Obsedatul  | #9
Si vrei sa spui ca Stefan cel Mare nu a fost si un mare kurvar? Trebuie sa fii cel putin naiv sa crezi asta. Faptul ca a construit multe lacasuri de cult, nu inseamna ca nu s-a desfatat cu supuse pe alese.....
corneliu  | #1240
@ai dreptate, jekerim!
obsedatu, n-ai nici o treaba cu subiectul.
desigur ca avea defecte.. manios, razbunator, bun soldat si spadasin, ordona executii spontan (seamana cu un personaj din evul mediu, nu-i asa?, ataca cnezatele vecine dupa cum si ei atacau Moldova (nu uitati de principele Albert al Poloniei si Codrii Cosminului), etc. Forta cu care si-a condus voievodatul (ca daca-i spunem regat luam amenda) este legendara, iar ca si comandant a fost un strateg extraordinar. Astea nu-s orice!
Adauga comentariu

Mica publicitate

© 2017 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1240 (s) | 35 queries | Mysql time :0.018062 (s)