News Flash:

A intemeiat Burebista primul stat dacic?

19 Martie 2013
2038 Vizualizari | 0 Comentarii
Burebista
Ceea ce Nicolae Iorga numea “Prima sinteza: Regatul dacilor” cu referire evidenta la unirea politica si religioasa a geto-dacilor starneste controverse si sensibilitati care uneori devin obsesive si usor de instrumentalizat. Epoca Burebista ridica o serie de probleme care merita atentia, mai ales ca avem de-a face cu un trecut relativ obscur, cu mult mai multe intrebari decat raspunsuri.

Context istoric

In general in literatura s-a pus accent pe premisele entice, lingvistice, spirituale si geopolitice care au condus la realizarea unei “imitatii barbare a milenarei basileia antice” (Nicolae Iorga). Reliefata de Herodot, Sallustius, Strabon, Trogus Pompeius, Dio Cassius sau Ptolemaios din Alexandria, unitatea etno-lingvistica a dacilor pare a fi fundamentala in unificare. Politeismul dominat de un zeu suprem care ilustreaza sincretismul uraniano-solar evidentiaza iarasi unitatea geto-dacilor. Transformarile economice, dinamica demografica si evenimentele politico-militare interne si externe din cadrul fazei a treia a civilizatiei de tip La Tene, faza de dezvoltare maxima a metalurgiei fierului la geto-daci trebuie si ele luate in consideratie cand ne referim la Burebista si stapanirea sa.

Ridicarea uniunii tribale getice trebuie raportata la cel de-al treilea razboi mithridatic (74-71 a.Hr.), cand proconsulul Macedoniei, M.T. Varro Lucullus, ocupa coloniile grecesti vest-pontice, de la Apollonia pana la Delta Dunarii. La sfarsitul razboiului este incheiat un foedus care marcheaza de fapt tutela romana ce va provoca o revolta in anii 62-21, la care participa getii si bastarnii. Noul proconsul al Macedoniei, Antonius Hybrida, sufera o infrangere la Histria in 61, ceea ce il determina pe Parvan sa se intrebe daca nu Burebista a fost conducatorul armatei geto-bastarne.

Dupa aceste evenimente Burebista isi asigura flancul sud-estic al frontului, consolidand asezarile fortificate dintre Carpati si Nistru, de pilda la Siret, Brad-Negri, Racatau, Poiana-Nicoresti sau Barbosi-Galati. Orasele de traditie oppidana, celtica, edificate de taurisci, sunt integrate fie pasnic fie violent (Aliobrix). Supunerea cetatilor grecesti se realizeaza tot pe ambele cai, urme de atac violent inregistrandu-se la Olbia, Mesembria, Odessos sau Histria. Campaniile pe tarmul Marii Negre vizeaza si ocuparea unor puncte strategice anterior stapanite de sciti, a caror putere decade in zona dintre Callatic si Bizone. Expeditiile apusene mentionate de Strabon constau in lupte cu scordiscii, boiii si tauriscii, incepand cu 48 a.Hr, pe care Burebista ii supune, reusind o stapanire care ii va aduce titlul pe inscriptia de la Dionysopolis de “cel dintai si cel mai mare rege din Tracia” (domnia incepe in 82 a.Hr.)

Date fiind aceste sumare informatii, epoca lui Burebista prezinta mai multe probleme printre care nucleul politic de la care a pornit opera de unificare, daca a fost sau nu vorba de un stat, care a fost capitala. Sunt trei izvoare fundamentale pentru epoca Burebista: Geografia lui Strabon (64/63-21 a.Hr.), Getica lui Iordanes (sec. 6) si inscriptia de la Dionysopolis, din care se pastreaza 49 de randuri, primele 9 mutilate. Apare un toponim in acuzativ, Argedava si cuvantul ‘parinte’, aici ajungand la un moment dat Acornion, sol al lui Burebista pe langa Pompeius.

S-a crezut ca acest parinte ar fi fost tatal lui Burebista, deci amplasarea Argedavei ar fi vitala pentru descoperirea nucleului politic. Radu Vulpe crede ca ar fi vorba despre orasul de pe Argesius, singura dava descoperita pe Arges fiind cea de la Popesti, unde ar fi putut exista un centru de tip capitala. Problema este ca numele antic al Argesului nu este Argesis, ci Ordessos. C. Daicoviciu avanseaza ipoteza ca lectura completa ar fi Sargedava, dava de pe Sargetia, adica Costesti. Sargetia, unde si-ar fi ascuns Decebal comoara, se pare insa ca este o poveste prelucrata de Dio Cassius pornind de la legenda regelui peonilor, Audolion, pomenita de Diodor din Sicilia. O Argidava este consemnata si de Ptolemeu in Indreptarul Geografic ca fiind in Banat, identificata cu Varadia. N. Gostar propune o Zargedava, care poate fi ori Racatau, ori Siret. Oricum, in toate aceste discutii se vadeste un patriotism local destul de pronuntat, mai ales ca Argedava poate sa nu aiba nicio legatura cu Burebista, care apare mult mai jos in inscriptie, ci doar un rege local get. Iar Strabon precizeaza ca Burebista este un barbat get, deci de pe Dunarea Inferioara. In plus, este rege al Traciei, termen nefolosit pentru zona de dincolo de Carpati.



Capitala?

Se vehiculeaza trei localitati care ar fi putut fi capitale: Costesti, Sarmisegetuza Basileion si Popesti. Argumentul pentru Costesti are la baza vechimea cetatii din Muntii Orastiei. Oricum, dupa extinderea teritoriala, este putin probabil ca vreuna dintre acestea sa fi ramas capitale. I.H. Crisan considera ca s-ar fi aflat unde se afla Burebista, dupa model macedonean. In ceea ce priveste Sarmisegetuza Basileion, nu avem nicio dovada stratigrafica de pe vremea lui Burebista. Titulatura de basileion inseamna ca, chiar si in epoca lui Decebal, ar fi fost mai degraba cetatea regala de refugiu. C. Daicoviciu crede ca in Transilvania s-ar fi aflat centrul de putere pentru ca numai aici se constata o continuitate a regalitatii si un sistem de fortificatii coerent, dar multe cetati ori nu au existat pe vremea lui Burebista, ori au fost folosite si dupa Decebal, iar ideea apararii Sarmisegetuzei de un lant de cetati nu e demonstrata. Mai probabila pare ipoteza unei mutatii a capitalei dupa unificare si a existentei unei capitale itinerante.

Statul?

Controversa cea mai acerba este poate cea legata de stapanirea lui Burebista, megale arche. Sa fi fost un stat (H. Daicoviciu, I.H. Crisan) sau nu (M. Macrea, D. Pippidi)? Sa fi fost o uniune de triburi? Daca a fost

stat, ce fel de stat? Sclavagist incepator de tip militar (C. Daicoviciu), tributal sau Asiatic (Crisan), teritorial extensiv? Karl Strobel propune doar o formatiune politica si militara efemera. Mai intai de toate, ce presupune un stat? Statul este organizatia politica care detine monopolul fortei de constrangere, al elaborarii si aplicarii dreptului, exercitata intr-o comunitate umana de pe un anumit teritoriu. Trebuie sa avem de-a face cu diferente intre membrii societatii, care conform tezaurelor, mormintelor princiare, au existat. Alte premise statale ar mai fi detinerea armatei, justitiei si functionarilor care sa se ocupe de colectarea impozitelor sau taxelor vamale. De asemenea sunt necesare si un sistem monetar unitar, o moneda unica, institutii politice, o cancelarie si diplomati.

Ideea de stat sclavagist a fost evident abandonata, din moment ce nu poate fi dovedita existenta sclaviei ca baza economica. Statul tributal, care presupune coexistenta proprietatii private cu cea comuna, organizarea in obsti, este iarasi greu de aplicat stapanirii lui Burebista. Sunt prea putine izvoare care sa ne indrituiasca afirmatii de necontestat de tipul “statul dac”. Horatiu mentioneaza asolamentul, dar nu obstile. Titlul de basileu este comun conducatorilor marunti de formatiuni politice. Termenul de 'megale arche' se poate referi doar la o vasta stapanire. Daca Burebista este urmat de Deceneu, inseamna ca nu functiona principiul ereditatii. Cum era ales regele? Legitimitate prin alegerea de catre pilleati sau carismatica? Cat despre institutii, armata este cea care cu siguranta a existat, estimata de Strabon la 200.000 este dificil de spus daca avea sau nu dreptate, sau daca populatia daca insuma un million de suflete cum credea Parvan. Aramta insa pare a nu fi una permanenta, ci mai degraba adunata in stare de razboi. O institutie care a sprijinit regalitatea pare sa fi fost religia, care implica si o dimensiune morala importanta, dupa cum reiese si din reforma lui Deceneu. Legislatia este iarasi problematica. Strabon nu se refera la legi in forma unui cod, deci 'nomos', ci la 'prostagma', care ar fi mai aproape de edict, edicte ce ar reprezenta singura dovada a existentei unei cancelarii. Textul poetului Martial care vorbeste despre ravasul sigilat al lui Decebal catre Domitian este irelevant pentru epoca lui Burebista. Greu de demonstrate este si existenta functionarilor, invocandu-se si de data asta un text din Criton care se refera tot la Decebal.

In plus, Burebista nu bate moneda in nume propriu, preferandu-se falsificarea denarului republican roman si nu emiterea de moneda proprie, denar emis si in alte localitati in afara de Tilisca, ceea ce a dus probabil la haos financiar. Toate aceste date conduc catre ideea ca Burebista, poate din cauza preocuparii pentru cuceriri, nu a dat stapanirii sale o forma coerenta, nereusind sa ajunga la stadiul de stat, iar dupa moartea sa unitatea fie si a acestei formatiuni politice incipiente este intrerupta. O lista a succesorilor lui Burebista (Deceneu, Comosicus, Coryllus) exista doar la Iordanes, despre care majoritatea istoricilor cred ca sunt urmasii doar in zona de SV a Transilvaniei, posibil una din cele 4 parti care au rezultat dupa impartire.
sursa:historia.ro 

 

Galerie Foto

BUREBISTA_(1)
context istoric capitala statul
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2017 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1406 (s) | 24 queries | Mysql time :0.011915 (s)

loading...