News Flash:

A murit "Doamna teatrului romanesc". Actrita urmeaza sa fie condusa pe ultimul drum

18 Martie 2019
387 Vizualizari | 0 Comentarii
Silvia Ghelan

E din nou doliu in lumea teatrului romanesc. O mare actrita, Silvia Ghelan, a murit la varsta de 95 de ani.

Silvia Ghelan a avut o cariera de mai bine de 50 de ani. Supranumita "Doamna Teatrului National din Cluj", Silvia Ghelan a fost o emblema a teatrului romanesc.

Actrita de o uluitoare complexitate, ea a abordat roluri din cele mai diferite categorii, rezolvate printr-o extraordinara gama de mijloace, relateaza clujulcultural.ro. A intrupat pe scena personaje devenite memorabile in interpretarea ei: Wanda in Gaitele de Al. Kiritescu, Vidra in Razvan si Vidra de B.P. Hasdeu, Mona in Steaua fara nume de Mihail Sebastian, Anisia in Puterea intunericului de L.N. Tolstoi, Léonie in Parintii teribili de Jean Cocteau, Anna Petrovna in Nefericitul Platonov de A.P. Cehov, Mary Tyrone in Lungul drum al zilei catre noapte de Eugene O’Neill, Doamna Erlyne in Evantaiul doamnei Windermere, Doamna Arbuthnot in O femeie fara importanta de Oscar Wilde, Jivka in Doamna ministru de Branislav Nusici, Anna Fierling in Mutter Courage de Bertold Brecht, Femeia in Viata unei femei de Aurel Baranga, Solange in Masina de scris de Jean Cocteau, Lady Torrance in Orfeu in infern, Amanda in Menajeria de sticla, Blanche in Un tramvai numit dorinta,Doamna Goforth in Trenul cu lapte nu mai opreste aici de Tennessee Williams, Tereza Carrar in Pustile Terezei Carrar de Brecht (spectacol pentru Televiziunea Romana), Dona Rosa in Sambata, duminica, luni de Eduardo de Filippo, Claire Zachanassian in Vizita batranei doamne de Fr. Dürrenmatt, Doamna din Cameristele de Jean Genêt, Regina Gianelli in Regina Mamade Manlio Santanelli. A lucrat sub bagheta unor mari regizori, o colaborare de exceptie fiind aceea cu Vlad Mugur sub a carui directie de scena a realizat personaje remarcabile: Clitemnestra in Ifigenia in Aulis de Euripide, Silvia in Visul de D.R.Popescu, Cesonia in Caligula de Albert Camus sau Olga in Trei surori de A.P. Cehov. In Livada de visini de Cehov, de la Teatrul din Targu Mures, in regia lui Gheorghe Harag, a interpretat o Ranevskaia care „inmanunchia cateva din calitatile ei structurale”: „energia de a aprofunda conditia personajului , de a o transgresa spre generalitate”.

In cariera sa, actrita Silvia Ghelan a realizat personaje si in trei filme: Serata, Intoarcerea lui Voda Lapusneanu si Intunericul alb.

O pertinenta evocare a talentului ei actoricesc a fost facuta de criticul Nicolae Carandino, in cartea sa Actori de ieri si de azi: „Nobletea Silviei Ghelan nu se poate stabili nici cu blazoane, nici cu pergamente; ea se afirma in cea mai anodina conversatie, ca si in cel mai patetic rol. (…) Prezenta Silviei Ghelan se manifesta (…) mai ales prin imponderabilele unei personalitati luminate dinauntru. Are in gest, in cuvant, in grelele ei taceri, o nota particulara, stranie, fara ca acest fel de a fi sa o marcheze exclusiv pentru rolurile de mister si de angoasa. Silvia Ghelan nici nu imita pe scena, nici nu evoca. Se multumeste sa dezvolte si sa transforme, acordand cuvantului neasteptate dimensiuni”.

In finalul cartii sale, Silvia Ghelan, Justin Ceuca ii face actritei un admirabil portet: „Silvia Ghelan este ea insasi un spectacol de frumusete, distinctie, cu profilul de efigie greaca, cu tinuta dreapta, parca de neclintit, in acelasi timp cu un mers usor, cu o deosebita mobilitate a spiritului. (…) Pe chipul ei strafulgereaza uneori urmele unor dureri incercate, dar stapanite. Lumina artei se naste de aici, din adancurile fiintei sale. (…) Fiinta Silviei Ghelan se dezvaluie in viata si pe scena, dar pastreaza mereu ceva ascuns, nedescoperit, care formeaza misterul existentei ei, al alchimiei sale. De care suntem mereu atrasi, pe care nu-l uitam niciodata”.

Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

doliu teatrului romanesc emblema actrita categorii silvia ghelan
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2019 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1745 (s) | 34 queries | Mysql time :0.019567 (s)