News Flash:

A vrut Iuliu Maniu autonomia Ardealului?

17 Ianuarie 2014
1559 Vizualizari | 0 Comentarii
Proiectul unei Transilvanii autonome ii preocupa pe liderii romanilor ardeleni inca din secolul al XIX-lea. Pe atunci, unirea cu Romania era un vis, politicienii de la nord de Carpati dorind sa se autoguverneze in cadrul Austro-Ungariei. Ideea a prins contur dupa izbucnirea primului razboi mondial, cand austriecii si germanii doreau sa le ofere ardelenilor autonomia, in schimbul acordului lor ca Romania sa intre in razboi alaturi de Puterile Centrale. In mai 1915 au avut loc chiar negocieri directe in acest sens, intre liderii Partidului National Roman si trimisii imparatului german Wilhelm al II-lea. Tratativele au esuat, datorita opozitiei lui Iuliu Maniu, Alexandru Vaida-Voevod, Vasile Goldis si Aurel C. Popovici. Acestia nu admiteau o alianta intre Romania si Austro-Ungaria, care ar fi dus cu siguranta la abandonarea proiectului unionist.
In toamna anului 1918, autonomia Transilvaniei a devenit din nou subiect de dezbatere in politica internationala, pe fondul destramarii Austro-Ungariei. Diplomatii maghiari faceau eforturi disperate sa evite desprinderea teritoriilor romanesti, promitandu-le politicienilor ardeleni unele privilegii de auto-guvernare. Pe 13 noiembrie 1918, Oskar Jaszi, ministrul maghiar al minoritatilor, s-a intalnit cu reprezentantii Consiliului National Roman, la Arad. Desi initial in cadrul sedintelor plutea o atmosfera de deruta si incertitudine, sosirea lui Iuliu Maniu a doua zi la Arad a transat problema – Transilvania se va desprinde de Ungaria si se va uni cu Romania.
Atat Iuliu Maniu, cat si Alexandru Vaida-Voevod si ceilalti lideri ai Partidului National Roman cunosteau neajunsurile vietii politice a “Vechiului Regat”, dar nu puteau sa refuze proiectul unirii. Insa un pic de autonomie tot ar fi dorit, fie si numai pentru a-si proteja interesele. Nu se impacau deloc cu ideea ca stapanirea maghiara va fi inlocuita cu “dictatura” Bucurestiului. Prim-ministru era Ionel Bratianu, cunoscut pentru modul sau autoritar de a guverna. La urechile ardelenilor ajunsesera zvonuri conform carora Bratianu isi socotea subordonatii niste “sclavi”, care nu aveau voie sa-i iasa din cuvant.
Declaratia de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 prevedea ca, pana la convocarea adunarii constituante, Transilvania sa fie administrata de un Mare Sfat National. Organismul sau executiv se numea Consiliul Dirigent, fiind compus din 15 membri. Acestia formau un guvern provizoriu al Transilvaniei, sub presedentia lui Iuliu Maniu.

Vezi si 
Calvarul trait de Iuliu Maniu in inchisoarea de la Sighet 
CONTACTUL CU “REGATENII”
Iuliu Maniu avea sa ia repede contact cu guvernul de la Bucuresti in calitatea sa oficiala de presedinte al Consiliului Dirigent. Iar experienta nu a fost deloc placuta! Sosit in Capitala la 24 decembrie 1918, a participat la o sedinta a Consiliului de Ministri, unde a expus doleantelor politicienilor “de peste munti”. Ardelenii doreau un portofoliu efectiv in Executiv, nu functii simbolice, cum le pregatisera liberalii. La cererea lui Maniu, Ionel Bratianu intrase “in fierbere”, nemultumit de pretentiile noilor veniti. In cele din urma, guvernul de la Bucuresti a impus regulile jocului, iar Consiliul
Dirigent nu a obtinut decat un ministru fara portofoliu, scrie jurnalul.ro.
Cunoscut pentru calmul sau, Iuliu Maniu nu a rispostat fata de “dictatura regatenilor”. Urma Conferinta de Pace, unde romanii trebuiau sa fie din cale afara de uniti, pentru a face fata ofensivei maghiare.
LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS
Din partea Consiliului Dirigent, la Paris a plecat o delegatie condusa de Alexandru Vaida-Voevod. Aceasta se afla in contact permanent cu Iuliu Maniu, care activa la Sibiu (sediul Consiliului). In Capitala franceza au plecat si o serie de experti, ceruti de organizatorii Conferintei de Pace, pentru a lamuri problemele litigioase ale Transilvaniei. Cu acest prilej, ardelenii au avut parte de un nou “conflict cultural” cu “regatenii”, care nu aveau deprinderi de lucru organizat, pe comisii. Se supuneau “orbeste” ordinelor sefului – Ionel Bratianu –, care venea cu solutii la toate problemele.
Desi Maniu facea intr-una apel la calm, desfasurarea evenimentelor la Conferinta de Pace intarea neincrederea ardelenilor in politicienii “Vechiului Regat”. Astfel, Ionel Bratianu a refuzat sistematic sa le dea transilvanenilor bani din fondurile statului. Spre exemplu, finantarea cheltuielilor necesare infiintarii unui centru de presa la Berna. Problema Transilvaniei era insuficient prezentata in gazetele internationale, iar crearea centrului de presa a contribuit la ameliorarea acestui neajuns. Cativa ziaristi straini au facut chiar deplasari in Ardeal, scriind despre problema unirii romanilor si celorlalti conationali ai lor, de la fata locului.
AUTONOMISTI SI UNIONISTI
Dupa Conferinta de Pace, existenta Consiliul Dirigent era socotita inutila de majoritatea politicienilor din Romania Mare. Insa gruparea Maniu-Vaida-Voevod avea dubii ca unirea deplina ar fi solutia bunastarii Transilvaniei, mai ales dupa experientele neplacute din timpul Conferintei. La 4 februarie 1920, sedinta Clubului parlamentar al Partidului National Roman a luat in dezbatere problema continuitatii Consiliului Dirigent. Proiectul lui Iuliu Maniu prevedea metamorfozarea Consiliului in mai multe directorate ale administratiei centrale, prin care ardelenii sa controleze administratia provinciei. De partea sa nu a avut decat 33 de membri ai Clubului – din 117 –, restul imbratisand proiectul lui Vasile Goldis, care prevedea unirea deplina.
Noul guvern condus de Alexandru Averescu nu a mai asteptat autodizolvarea Consiliului Dirigent, desfintand prin decret-lege institutia, la 4 aprilie 1920. Iuliu Maniu s-a supus hotararii, cu toate ca nu era de acord cu aceste maniere “brutale” si “centraliste”. Pana la arestarea sa in 1947, i-a privit deseori cu neincredere pe “regateni”, contestand deprinderile lor “balcanice” de rezolvare a chestiunilor curente ale tarii. Poate i-ar fi convenit o Transilvanie autonoma... Insa nu s-a pronuntat niciodata public, considerand ca unirea poate rezista numai prin consolidarea statului national.
“Minte lipede, indrumat de o serioasa cultura generala si om de drept cu o perfecta pregatire teoretica, in ultimele doua decenii Maniu a fost un spirit calauzitor al framantarii noastre de peste munti”
Octavian Goga, 30 august 1915
Soldatii romani, aparatorii Vienei
In momentul izbucnirii primului razboi mondial, Iuliu Maniu era o personalitate a clasei politice romanesti din Transilvania. Avocat al Mitropoliei Unite de la Blaj, se implica activ in problemele curente ale ardelenilor, fiind “luat la ochi” de autoritatile maghiare. Tocmai de aceea a fost mobilizat in mai 1915, desi in mod normal ar fi trebuit lasat la vatra, datorita functiei sale pe langa Mitropolia Unita. A luptat pe frontul rus si italian, iar in vara lui 1918 a dezertat de la postul sau din localitatea Piave. Armata imperiala era in descompunere, iar Maniu a decis sa vina la Arad pentru a contribui la eforturile romanilor de a se desprinde de Austro-Ungaria. Ulterior s-a dus la Viena, pentru a reprezenta intersele ardelenilor in Capitala Imperiului. Acolo a gasit o situatie dezolanta, cu greve si jafuri. Cu acordul Ministerului de Razboi, i-a organizat pe soldatii si ofiterii romani din jurul Vienei. Unitatile lui de ardeleni au asigurat saptamani bune ordinea in oras. Maniu a ajutat chiar la formarea statului cehoslovac, organizandu-i pe soldatii romani, prin emisari, la Praga. Orasul se afla in degringolada, ramasitele armatei imperiale sabotand eforturile de independenta ale localnicilor. Garzile romanesti au contribuit la intemeierea unei armate nationale a cehilor si slovacilor. Intr-un climat de liniste, Consiliului National Cehoslovac a putut functiona, punand bazele statului modern Cehoslovacia.
Urmeaza
Dupa “Marea Unire”, politicienii romani au infaptuit concomitent reformele agrara si electorala. Noile legi s-au aplicat in toate provinciile Romaniei Mari. Erau insa mai prejos de promisiuni si asteptari.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

transilvanii autonome iuliu maniu vezi si consiliul dirigent
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1788 (s) | 23 queries | Mysql time :0.013693 (s)