News Flash:

Aceasta este cea mai puternica explozie. A ucis 10.000 de nemti

16 Decembrie 2014
1199 Vizualizari | 0 Comentarii
Newsletter
BZI Live Video Divertisment
Video Monden
Muzica Populara Curs valutar
EUR: 4.7315 RON (-0.0011)
USD: 4.2103 RON (-0.0036)
Horoscop
berbec
taur
gemeni
rac
leu
fecioara
balanta
scorpion
sagetator
capricorn
varsator
pesti
In vara anului 1917 incepe batalia de la Messines. Aceasta este deschisa prin detonarea a 19 mine colosale, de 500 de tone, amplasate inainte de genistii britanici sub pozitiile germane.

Este spulberata culmea fortificata, in ceea ce a fost numit la acea vreme cel mai mare cutremur artificial. Explozia a fost atat de puternica incat a fost auzita pana la Londra, la peste 100 de kilometri distanta.

Intre septembrie si noiembrie 1914, cele doua mari aliante militare erau despartite de un sistem de transee de 300 de kilometri ce se intindea de la granita elvetiana pana la coasta Marii Nordului. Era nevoie de o solutie pentru a sparge aceste fortificatii, vechile tactici de lupta dovedindu-se inutile.

Propunerea colonelului Griffiths

Nimeni altul decat Norton Griffiths, cel ce se va ocupa cu incendierea campurilor petrolifere romanesti in noiembrie 1916, propune Biroului de Razboi britanic crearea unor unitati speciale al carui rol era saparea de tunele sub fortificatiile inamice si distrugerea lor prin intermediul minelor.

Insa germanii aderasera mult mai devreme la aceasta tactica si deja construisera o serie de tunele sub pozitiile britanice. Pe 20 decembrie 1914, in Franta, la Givenchy-les-la Bassee, aproape 1.000 de soldati sunt ucisi dupa ce minele explodeaza chiar sub picioarele lor.

Vezi si Campuri de lupta din Primul Razboi Mondial dupa 100 de ani


In mai putin de o saptamana, oamenii lui Norton Griffiths trecusera Canalul Manecii si participau la operatiunile de contraminare.

Toamna anului 1916 il surprinde pe colonel supervizand astfel de actiuni in Belgia, la Messines, cand primeste misiunea de a sabota campurile petrolifere romanesti. Desi el pleaca, genistii lui continua sapaturile in zona.

Schita Bataliei de la Messines

Un plan de lupta bine definit fusese pus la punct de generalul Sir Herbert Plumer care se baza mult pe eforturile genistilor. Se dorea distrugerea unui punct bine aparat de germani, asa-numitul Deal 60, prin saparea unui tunel extrem de lung ce ducea de-a lungul dealului si amplasarea de mine cu amonal, un amestec de explozibili foarte volatil, scriu cei de la ziare.com.

Vezi si Primul Razboi Mondial. Imagini de colectie de pe front, publicate in premiera - FOTO

Bresa facuta de explozie urma sa fie suficient de mare incat sa permita infanteristilor britanici inaintarea.

Lupte date in subteran

Inca din 1915 genistii germani s-au confruntat cu cei britanici, in incercarea disperata de a-i impiedica sa termine aceste tuneluri. Au avut loc lupte claustrofobe in subteran cand genistii dadeau din intamplare unii peste ceilalti.

Cateva tuneluri au fost distruse de germani si patru mine descoperite si dezamorsate. Dar germanii i-au subestimat pe britanici, acestia avand in spate zeci de echipe care sapau simultan. Incepand cu 1916, un numar mare de genisti australieni, canadieni si neo-zeelandezi au fost adusi pentru a grabi pasul lucrarilor.

Vezi si Imagini emotionante din timpul Primului Razboi Mondial - FOTO

Minele sunt amplasate

In vara lui 1917, este terminata reteaua de tuneluri lunga de opt kilometri si 21 de mine sunt pozitionate sub cele mai importante pozitii germane. Din acestea numai 19 vor detona.

Incepand cu 1 iunie, un baraj de artilerie a bombardat fara mila pozitiile germane timp de o saptamana. In ziua de 7 iunie acesta a incetat si in locul zgomotului proiectilelor s-a instalat o liniste aproape la fel de infricosatoare.

Fara sa stie ce-i asteapta soldatii germanii isi reiau pozitiile in transee asteptand atacul britanic.

Un cosmar devenit realitate

Dintr-odata s-a auzit o explozie apocaliptica, minele fiind detonate simultan. Pamantul s-a crapat si a aruncat flacari zeci de metri in aer. Peste 10.000 de soldati germani au murit din cauza exploziei sau ingropati de vii.

A fost cea mai mare pierdere de vieti omenesti din istorie din cauza unei explozii controlate. Numarul mare de morti a fost cauzat si de faptul ca in acea dimineata avea loc schimbarea trupelor germane, concentratia lor fiind maxima de-a lungul transeelor.

Cel mai mare crater a avut 80 de metri in diametru si 12 metri adancime confirmand spusele generalul Plumer ca "poate nu vom schimba istoria maine, dar cu siguranta vom schimba geografia".

In aceeasi dimineata, infanteristii britanici au continuat cu un asalt asupra dealului sfaramat auzind pe alocuri plansetele soldatilor ingropati.

Urmarile bataliei

Trupele Antantei au reusit sa inainteze sase kilometri. Contraatacurile germane au fost respinse si batalia s-a incheiat favorabil pentru britanici, care si-au atins toate obiectivele si au pastrat toate cuceririle.

Batalia de la Messines
s-a remarcat si prin faptul ca s-a reusit o inaintare atat de profunda in teritoriul inamic si prin faptul ca aparatorii au avut mai multe pierderi decat atacatorii.

Desi minarea subterana a fortificatiilor a prezentat un mare succes, in conditiile intalnite la inceputul razboiului, a fost pentru prima oara cand s-a pus in practica o operatiune de asa dimensiuni.

Minarea a fost complet data la o parte spre sfarsitul razboiului cand folosirea coerenta a tancurilor si a avioanelor a creat o mai mare mobilitate a armatelor.

Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

genistii britanici pozitiile germane cutremur granita elvetiana
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2019 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2368 (s) | 23 queries | Mysql time :0.089695 (s)