News Flash:

Acesta este motivul pentru care nu a prins comunismul in Romania interbelica

2 Ianuarie 2015
1290 Vizualizari | 0 Comentarii
Comunismul era considerat o doctrina evreiasca, evreii fiind considerati principalii promotori ai comunismului in statele europene, pentru a-si instaura stapanirea asupra popoarelor si pentru a le exploata in folosul lor. Situatia din Uniunea Sovietica era considerata un exemplu relavant, aratandu-se ca in fruntea statului sovietic majoritari sunt evreii. Se  remarca atitudinea negativa a extremei drepte fata de comunitatea evreiasca din Romania, evreii nu erau considerati numai promotorii comunismului, ci si principalii vinovati de situatia in care se afla clasa muncitoare.
Comunismul instaurat in Rusia a incercat sa se extinda in alte state europene, dar a dat gres, chiar si in Rusia se confrunta cu probleme datorita faptului ca este un regim bazat pe o doctrina nesigura si incerca sa isi gaseasca stabilitate, mai ales pe plan politic. Datorita acestui fapt a recurs la propaganda pe plan extern, o propaganda mincinoasa menita sa arate stabilitatea regimului, care de altfel este inexistenta. Astfel Komniternul, pentru a ascunde incapabilitatea de a controla poporul rus, incearca sa se amestece in treburile interne ale statelor, atat de pe continentul european, cat si de pe celelalte continente[1].
Intors din U.R.S.S, Andre Gide marturiseste ca in Uniunea Sovietica nu mai exista clase sociale, dar exista saraci. Aceasta era situatia in Uniunea Sovietica din punct de vedere material. Pentru a evidentia situatia si din punct de vedere moral este relevanta o alta marturisire a aceluiasi Andre Gide: „Ma indoiesc, ca in orice tara astazi, chiar in Germania lui Hitler, spiritul este mai putin liber, mai curbat, mai temator, mai vasalizat”[2].
Socialismul stiinfic critica societatea capitalista si sustine dezvoltarea spre socialism a statelor, fara sa preconizeze mediul in care componentele societatii capitaliste se vor dezvolta. Fondatorul socialismului stiintific este Karl Marx, in lucrarea sa reprezentativa Capitalul, constata ca in societaea capitalista muncitorul produce in fiecare zi valori care depasesc salariul lui, ceea ce inseamna ca muncitorul creeaza o diferenta peste salariu, aceasta diferenta fiind mai mare decat salariul primit, Marx a numit-o plus valuta. Conform lui Marx, tot ceea ce muncitorul produce trebuie sa ii revina. Existenta plus valutei reprezinta o nedreptate sociala, in societatea socialista plus valuta nu exista, salariul muncitorului va fi valorea a ceea ce produce. Infaptuirea revolutiei a carei finalitate este instaurarea dictaturii proletariatului in viata politica, economica, sociala a unui stat reprezinta idealul fiecarui socialist. Dupa  instaurarea dictaturii proletariatului, toate fabricile si uzinele si pamanturile vor intra in posesia clasei proletare. Viata economica se va desfasura sub conducerea clasei proletare[3].
Traian Braileanu isi exprima dorinta ca statul roman sa devina stat national, care sa cuprinda in hotarele sale tot neamul romanesc. Traian Braileanu analizeaza conceptele de fascism si comunism, de dreapta si destanga, raportandu-le la procesele reale desfasurate, ajungand la urmatoarea concluzie: sunt doua miscari total opuse, una doreste inlaturarea influentei evreiesti, iar cealalta instaurarea acestei dominatii. O natiune poate fi libera doar daca elita conducatoare este legata oameni prin credinta comuna, prin aceeasi limba, prin traditii si obiceiuri comune.[4].
Problema muncitoreasca
In ceea ce priveste evolutia clasei muncitoare, Dragos Protopopescu sesizeaza doua tendinte de evolutie: prima se refera la faptul ca muncitorul roman, datorita tineretului nationalist a fost scos de sub influenta marxista. S-au organizat sub forma taberelor de munca, in care se promoveaza un om nou, in care nu exista inegalitati, deci muncitorii nu mai recurg la greve si proteste pentru revendicarea unor drepturi si nu mai exista ura intre lucrator si patron.
O alta tendinta este reprezentata de modul in care situatia muncitorului roman era reglementata prin intermediul unor legi, dar mai ales de incalcarea legilor deoarece muncitorii romani erau exploatati de straini (evrei), se urmareste dezvoltarea urii de clasa si transformarea muncitorului intr-un element revolutionar de catre sustinatorii comunismului, un alt scop este al acela al formarii unei caste exploatatoare alcatuita din agenti ai Moscovei: „Doua evolutii, doua mentalitati, un pisc si o decadere, un triumf  si o deridere: munca spirituala, munca spoliatoare, munca eliberatoare in semnul dragostei de neam si de aproape, munca asupritoare a trusturilor cu tarif de favoare si ura de clasa; munca tineretului exaltat, munca cocirjatilor cu trup si nas coroiat, munca templului legionar , munca ghiseului Max Auschnitt”[5].
Prin intermediul discursului, dar si a materializarii acestuia ( tabere de munca si Corpul Muncitoresc Legionar) , o parte a clasei munictoare a aderat la ideile Miscarii Legionare.  Taberele de munca erau definite ca forme de organizare productive, care marcau constituirea unui nou tip de comunitate umana, in cadrul taberelor de munca legionare se urmarea formarea unui „om nou”, un om pentru care munca reprezenta o sarbatoare, de asemenea se specifica si rolul acestora. In primul rand, tabara reprezinta o manifestare de spriritualitate, o credinta,  tabara de munca nu era o institutie economica sau administrativa, ci o institutie spirituala. Taberele de munca legionare au succes in randurile populatiei, dar nu sunt privite ca un succes politic, ci ca un succes spiritual[6]. Un numar insemnat de muncitori au intrat in randurile Miscarii Legionare, dovada fiind numarul mare de muncitori arestati in timpul rebeliunii legionare.
„Omul Nou”, creat inainte de Epoca de Aur
Despre  formarea omului nou, Corneliu Zelea Codreanu vorbeste intr-un interviu. Considera ca Romania duce lipsa de oameni morali, doreste sa creeze un tip de erou, dar nu in sensul unui luptator pe campul de batalie, ci in sensul unui erou  muncitor, un muncitor cu incredere in natiune si in viitorul ei, un erou onest si cinstit, atat in viata sa publica, cat si in cea privata. Considera ca punctul esential al programului  sau se refera in primul rand la virtutea omului, avand aceasta baza morala se pot stabili noi raporturi cu celelalte rase care locuiesc pe teritoriul statului roman, in special cu evreii.
Corneliu Zelea Codreanu vorbeste despre modul  in care este organizat statul roman, considerand ca organizarea era un haos, trebuia sa fie gasita o noua forma de organizare, astfel propune corporatismul ca maniera noua de organizare a statului: „Statul are nevoie de mari reforme. Sunt impotriva actualei organizatiuni de stat, ea este amrofa: este un haos. Trebuie sa ne gasim alta. Fiecare tara are forme diferite si specifice, acestor forme trebuie sa se adapteze si aceia a statului. Metoda mea e aceia a naturii, vreau ca totul sa se formeze spontan. Ma gandesc ca acesta cale va merge spre corporatism. Ea izvoraste nu din doctrina, ci din necesitate. A trebuit sa recunosc necesitatea unei regrupari pe categorii a legionarilor mei. Eu vad izvorand din corporatism forma viitoare a statului roman[7].
Minoritatile nationale, o „problema” vie a statului unitar
Minoritatile erau considerate un pericol la adresa statului national unitar. Ideologii  Miscarii considerau ca numarul minoritarilor a crescut simtitor, s-au raspandit pe aproape intregul teritoriu romanesc, ocuaua pozitii cheie in sectorul economic si cel al finantelor tarii, infuenteaza arta, literatura, au in subordine si presa, dar cel mai important lucru puteau impune anumite orientari in politica interna a statului, orientari care intrau in contradictie cu interesele statului national. Infuenta lor se manifesta in toate domeniile societatii.
Ioan Vial considera ca minoritatile se aflau in plina ofensiva impotriva statului roman, puterea acestora fiind in plina ascensiune, ascensiunea era determinata de o serie de cauze: unitatea blocurilor minoritare, in timp ce partidele politice romanesti sunt dezbinate, asfel minoritatea maghiara din Ardeal duce o politica unitara in functie de necesitatile nationale maghiare aflate in raport cu statul roman, acelasi lucru este valabil si in cazul minoritatii ucrainiene din Bucovina. Partidele politice romanesti sunt in cautare de voturi, pentru obtinerea acestora apeleaza la blocurile unite ale minoritatilor si le promit concesii in schimbul voturilor.
Minoritatile au propriile nevoi in raport cu populatia majoritara, nevoi care intra in conflict cu interesele statului national. Aceasta este una dintre explicatiile cresterii influentei minoritatilor  in statul roman. Nicolae Bogdan considera ca  imixtiunea minoritatilor in politica interna a statului roman  afecteaza consolidarea statului national.
„Muncitorul nu are nevoie numai de paine”.
Miscarea Legionara prin intermediul textelor sale a incercat sa creeze un nou tip de comunitate in interiorul careia trebuie sa existe un echilibru social: interclasismul legionar este reprezentat de formula practica gasita de Miscare de a concentra energiile fizice ale membrilor sai. Formula practica a fost reprezentata de taberele de munca, care erau forme de organizare productive.  Miscarea Legionara in textele sale a preluat si utilizat retorica comunismului, in anul 1936, Corneliu Zelea Codreanu afirma: „Orice exploatare a omului de catre om va inceta”, „Muncitorul nu are nevoie numai de paine”.
Dupa cum am precizat, perspectiva extremei drepte din Romania asupra comunismului si a problemei muncitoresti a fost diferita. Prin intermediul textelor sale extrema dreapta a incercat sa convinga lumea muncitoreasca de erorile comunismului si sa o atraga de partea sa, lucru intamplat intr-o mare masura, in randurile Miscarii Legionare s-a inscris un numar insemnat de muncitori.
Prin urmare, propaganda extremei drepte din Romania a cuprins toate clasele sociale, inclusiv clasa proletara despre care se stia ca este principala tinta a doctrinei comuniste.


[1]Val. Şoimaru, „Cântec de lebădă”, în Buna Vestire, I, nr. 11, 5 martie 1937, p.1.

[2]Alexandru Sever, „Mărturii autorizate despre U.R.S.S”,în Buna Vestire, I, nr. 25, 21 martie 1937, p.2.

[3]Profesor, „Socialismul ştiinţific”, în Buna Vestire, I, nr. 8, 2 martie 1937, p.3 .

[4]Traian Brăileanu, „Dictatură şi libertate”, în Buna Vestire, I, nr. 100, 27 iunie 1937, p.1

[5]Dragoş Protopopescu, „Înger şi demon: sau Primatul muncei româneşti”, în Buna Vestire, I, nr. 13, 7 martie 1937, p.1.

[6]„ Organizarea taberelor de muncă şi Mişcarea Legionară”,în Buna Vestire,I, nr. 1, 22 februarie 1937, p.2.

[7]„Un interviu al domnului Corneliu Zelea Codreanu”, în Buna Vestire, II, nr. 271, 8 ianuarie 1938, p.3.

 
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

comunismul doctrina evreiasca uniunea sovietica romania rusia marx
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2435 (s) | 34 queries | Mysql time :0.086480 (s)