News Flash:

Activitatea de traducator a lui George Cosbuc

11 Martie 2014
2216 Vizualizari | 0 Comentarii
Din perioada studiilor gimnaziale de la Nasaud, poetul si-a manifestat pasiunea pentru literatura clasica greco-latina, pentru valorile literaturii universale. La varsta de numai 15 ani, Societatea Virtus Romana Rediviva i-a acordat un premiu la concursul literar pentru traducerea unei versiuni din Odiseea, din care va publica fragmentar in revistele literare romanesti incepand cu anul 1902 si partial, in 1918, la Casa Scoalelor. Utilizand octava pe care marii creatori ai epopeii Renasterii (Boiardo, Ariosto, Tasso) o acreditasera ca strofa epica prin excelenta, Cosbuc a prezentat in limba romana sensurile fundamentale ale poeziei homerice. Versiunea sa este o transcriere fidela, de o rara expresivitate si fluiditate. A dat, de asemenea, echivalente creatoare, in lexicul cel mai adecvat din opera lui Vergiliu (Bucolicele si Georgicele).

Vezi si Cum a ajuns George Cosbuc la un pas de exmatriculare
Un mare efort creator l-a constituit traducerea Eneidei, incununata cu Marele Premiu al Academiei, „Nasturel” (1897), obtinut pana la el numai de V. Alecsandri si de Al. Odobescu, pentru intreaga lor activitate literara. In sedinta de la 9 aprilie 1897, N. Quintescu, Gr. G. Tocilescu, Gr. Stefanescu si Spiru Haret sustin premierea lui Cosbuc, „traducerea Aeneis fiind o lucrare de mare merit”, „triumful absolut al unui talent consacrat”. In Antologia sanscrita Cosbuc a tradus, fragmentar, partile cele mai reprezentative ale literaturii de meditatie indiana (Rig Veda, Mahabharata, Ramayana). A tradus, de asemenea, din Don Carlos de Schiller si, din original sau prin intermediar german, fragmente ample dupa Sacontala lui Kālidāsa. Un rol important in activitatea de traducator al lui Cosbuc il are talmacirea Divinei Comedii, pe care Tudor Vianu o caracteriza drept „opera cea mai de seama a maiestriei sale poetice”. Dupa un inceput de traducere dupa o versiune germana, Cosbuc a invatat singur limba italiana, a calatorit in Italia (1912), si-a alcatuit o vasta biblioteca dantesca, reluand, dupa original, traducerea integrala, la care a lucrat mai mult de cincisprezece ani.

Vezi si Decebal catre popor, de George Cosbuc  
O prima versiune romaneasca integrala a Infernului a fost pregatita pentru tipar mai intai in 1902 si apoi in 1906, asupra acestor versiuni revenind in 1907, cand incheiase si traducerile din Purgatoriul si Paradisul. Toate indreptarile unor imperfectiuni stilistice si completarea unora dintre lacunele existente au continuat pana in toamna anului 1911, cand Cosbuc a intreprins demersuri pentru publicarea intregii traduceri a Divinei Comedii, „una din cele mai expresive traduceri pe care le cunoaste lumea”. Poetul George Cosbuc a fost, in acelasi timp, si un original exeget, creator lucid si indraznet al unui sistem personal de interpretare, prin La Tavola ronda, comentariu scris in limba italiana, „mic monstru de eruditie si de ambitie culturala”.
Postum, in 1925, 1927 si 1931 apare traducerea celor trei parti ale Divinei Comedii, bardul nasaudean impunandu-se, in acest domeniu al activitatii sale de traducator, ca un intemeietor. Traducerile sale sunt o deschidere spre universalitatea limbajului poetic romanesc.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

studiilor gimnaziale nasaud poetul literatura greco-latina premiu
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2017 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1673 (s) | 24 queries | Mysql time :0.014143 (s)