News Flash:

Activitatea politica a lui Alexandru Papiu-Ilarian

17 Martie 2015
574 Vizualizari | 0 Comentarii
Alexandru Papiu-Ilarian (n. 27 septembrie 1827, Bezded, Comitatul Solnocul Interior - d. 23 octombrie 1877, Sibiu) a fost un jurist, istoric, lingvist, ministru roman din Transilvania, unul din principalii organizatori ai revolutiei de la 1848, membru titular al Academiei Romane din anul 1868.

Alexandru Papiu-Ilarian a fost unul dintre organizatorii si conducatorii Revolutiei Romane de la 1848 din Transilvania. A participat la Adunarea Nationala de la Blaj din 18/30 aprilie 1848 si la cea din mai 1848.

Intre iulie si august 1848 a fost comisar de propaganda in judetul Dambovita. Dupa o scurta perioada in care a detinut functia de inspector al scolilor din cercul Blaj, a plecat la Viena. Pana in 1852 a urmat cursurile juridice la Universitatea din Viena. Intre 1852 si 1854 si-a continuat studiile la Universitatea din Padova. In data de 10 ianuarie 1854 a obtinut titlul de doctor in drept. Intre 1855 si 1858 a ocupat o catedra la Facultatea Juridica din Iasi, unde preda dreptul uman, dreptul penal si inaugureaza cursul de "Statistica generala a Europei".

Vezi si Viata politica a generalului Averescu

Intre 1858 si 1860 Papiu este institutor al copiilor mosierului Panaiot Bals, pe care ii insoteste la studii in Berlin. Dupa o scurta perioada cand a fost jurisconsult al Moldovei, Papiu devine membru al Eforiei Scolilor din Bucuresti. In 1862 el va fi numit procuror de sectie la Curtea de Casatie din Bucuresti.

Papiu-Ilarian a fost primul roman transilvanean care a intrat intr-un guvern de la Bucuresti: intre octombrie 1863 si ianuarie 1864 a fost ministru de justitie in guvernul Kogalniceanu, legandu-si numele de o reforma importanta (secularizarea averilor manastiresti).

Vezi si Politica lui Bismarck


Papiu-Ilarian a fost primul presedinte al societatii "Transilvania" pe care a condus-o intre 1867 si 1874. In anul 1868 (alaturi de Mihail Kogalniceanu si George Sion) Papiu a devenit membru al Academiei Romane, fiind primul academician care a rostit un discurs de receptie. Discursul, rostit in sedinta Academiei din 14 septembrie 1869, se intitula Viata si ideile lui Gheorghe Sincai din Sinca.

Membru al Baroului de avocati din Bucuresti, Papiu-Ilarian a pledat in numeroase procese. Dintre acestea, rasunator in epoca a fost cel din 1873, cand Papiu-Ilarian a sustinut cauza lucratorilor bivolari din Giurgiu.

A fost inmormantat in cimitirul Bisericii dintre Brazi (greco-catolica) din Sibiu. Monumentul funerar a fost realizat in anul 1880 de sculptorul Carol Cauner si este alcatuit dintr-un bust din marmura alba reprezentandu-l pe defunct, bust asezat pe o coloana canelata inalta de 1,25 m.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

alexandru papiu-ilarian jurist istoric lingvist revolutiei romane
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2448 (s) | 34 queries | Mysql time :0.081474 (s)