News Flash:

Acum 301 ani englezul Henry Mill obtinea brevetul masinii de scris

7 Ianuarie 2015
622 Vizualizari | 0 Comentarii
In ziua de 6 ianuarie 1714, acum 301 ani, englezul Henry Mill obtinea brevetul inventiei sale, "masina pentru a imprima si a transcrie scrisori separate sau succesive, foarte utila pentru evidentele publice".

Era prima masina de scris din lume, o inventie desigur complicata, greu de exploatat si greu de intretinut, ceea ce a facut ca, multi ani dupa patentare, masina sa nu fie folosita.

Omul care si-a vandut business-ul de succes

De altfel, unii cercetatori sustin ca n-a fost folosita deloc, intrucat nu ne-a ramas niciun petic de hartie scris cu ajutorul acestei inventii sau vreo relicva din ceea ce fusese inventia. Poate nici n-a fost construita.

Vezi si Cei mai cunoscuti inventatori ai lumii

Nici macar documentatia de patentare, care s-a pastrat, nu prezinta o descriere sau ceva amanunte, din care sa rezulte ce anume s-a patentat, potrivit ziare.com.

Singurul lucru clar este ca in acea zi de 6 ianuarie Henry Mill a obtinut brevetul pentru o masina de scris inventata de el. Probabil ca inventia nici n-a produs prea mult entuziasm, intrucat timp de un secol nu s-a mai ocupat nimeni de inventia lui sau de vreo eventuala perfectionare.

Abia in 1808, italianul Pellegrino Turri produce o masina de scris functionala, pentru nevazatori. In mod ciudat, masina scria in relief, dar nu stim astazi daca atunci reusea cineva sa citeasca reliefurile lui Turri.

Adevaratul stramos al masinii de scris, utilizabila si chiar utilizata, a aparut mai tarziu. Inventia a fost brevetata de inginerul american Christopher Sholes, in anul 1868. Dar nici macar Sholes n-avea prea multa incredere in ceea ce inventase si a renuntat sa construiasca prototipul.

Vezi si Importanta si dezvoltarea scrisului

A vandut patentul pur si simplu cu suma de 12.000 dolari unei firme interesate, care a incercat si a reusit sa faca un mare business din aceasta afacere.

Campionatele dactilo

Firma in cauza era un producator de arme, compania Remington, din uzinele careia a iesit in anul 1874 prima masina de scris industriala, urmata de multe altele. A fost una din rarele ocazii cand o afacere civila s-a dovedit mai profitabila decat una cu armament.

In 1880, masinile de scris erau deja raspandite in birourile companiilor americane, iar in 1883 au poposit si in Franta. Succesul lor pe vechiul continent a fost fara egal si in scurt timp scrisul la masina a devenit sport. Europenii se intreceau cu americanii in ce priveste viteza scrisului.

Conform portalului Archives Nationales, in 1921, presa europeana semnaleaza drept campioana a Frantei la viteza scrierii pe domnisoara Piau, care atinsese performanta de 70 cuvinte pe minut. Nu se compara insa cu campionul american, omologat cu 131 cuvinte pe minut.

Este evident ca americanul era avantajat de ortografia si gramatica sa, incomparabil mai simple decat ale Frantei. S-a hotarat atunci ca alte campionate dactilografice sa se desfasoare numai la nivel national.

Vitezele de scriere au crescut mult, odata cu aparitia primelor masini de scris electrice, care s-au dovedit foarte performante, dar cam ocolite de dactilografe, intrucat s-a raspadit zvonul ca acestea... curenteaza. Ca urmare, adoptarea masinii electrice a intampinat greutati.

Alaturi de patefoane si samovare

La noi in tara, masinile de scris au ajuns relativ tarziu, puternic sabotate de caligrafi, care se considerau privilegiati ai scrisului de acte oficiale si faceau tot posibilul sa inlature concurenta masinilor.

Memoria ma ajuta sa-mi aduc aminte de anii '30, cand institutiile noastre erau deja dotate cu masini de scris, dar multe acte oficiale le redactau tot caligrafii, pentru arta si priceperea carora exista un cult aparte.

De altfel, caligrafia s-a studiat in scoli pana in anii '40, cand elevii erau pusi sa invete arta scrierii cu penite claps, ronde, redis si penite topografice. Fiecare isi avea rolul sau si te facea sa deprinzi un anumit caracter al scrisului. Cand a aparut pixul, din ele, n-a mai ramas decat amintirea.

Dar, la acea data, desi caligrafia se studia in scoli, profesia de caligraf era practic disparuta, rapusa deja de profesia dactilografelor. Parea ca viitorul este al lor si nimeni nu banuia ca, la orizont, se iveau zorii tastaturii, care va desfiinta claviatura, cu simpaticele dactilografe cu tot.

Soarta masinilor de scris a fost cu atat mai trista, cu cat tastatura aparea mai rapid, iar rezultatele ei nu se puteau compara cu ceea ce face o dactilografa. In curand, masinile de scris au inceput sa apara in magazinele de antichitati, alaturi de patefoane, de samovare, de aparate foto si tot ce a fost candva performanta, iar astazi nu mai este nimic.

Rand pe rand, marii producatori de masini de scris au inceput sa se profileze pe alte mecanisme, iar in anul 2011 si-a inchis portile la Mumbai in India ultima fabrica din lume care mai producea masini de scris: Godrej & Boyce.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

henry mill inventiei transcrie scrisori evidentele publice inventia
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2319 (s) | 23 queries | Mysql time :0.083182 (s)