News Flash:

Adevaratii canibali

2 Ianuarie 2014
3176 Vizualizari | 0 Comentarii
Mai multi specialisti in comportamentul uman afirma ca actul de canibalism este, fara indoiala, "ultimul tabu" al societatii noastre. Chiar confruntate cu perspectiva unei morti prin inanitie, foarte multor persoane le-ar repugna sa recurga la aceasta teribila solutie. Oare canibalismul este doar un raspuns extrem la o situatie extrema? Nu chiar. Unii canibali mananca de placere carnea semenilor lor. Sa fie vorba despre o manifestare monstruoasa a raului in stare pura?
In noiembrie 1990, in Ucraina a fost arestat un om cu un comportament enigmatic. Pe durata anilor '80, un criminal in serie terorizase mai multe orase din sudul Rusiei, scrie formula-as.ro.
S-au descoperit 53 de cadavre cu niste rani stranii, oribile. Printr-un noroc fabulos, in timpul vastei anchete politienesti, care a implicat peste 600 de agenti, un inspector mai atent a observat ca numele unei persoane aparea de fiecare data pe lista potentialilor suspecti inregistrati. Omul se numea Andrei Chikatilo.
Fiind arestat, acesta si-a recunoscut imediat crimele. Chikatilo, un fost profesor, pur si simplu i-a uluit chiar si pe cei mai duri anchetatori din acea perioada comunista, cand a descris in detaliu crimele si torturile sexuale pe care le comisese. Intr-un final, a recunoscut chiar ca mancase anumite parti din corpul victimelor sale.
Oare ce mecanism ciudat putuse sa il transforme astfel pe acest om, care era descris de catre familie, prieteni si colegi, ca un om absolut normal, banal si timid, respectabil, devenind brusc un monstru? Una dintre cheile ce poate permite intelegerea acestor instincte bolnave se gaseste in lucrarea pe care a scris-o in timp ce astepta sa fie judecat: "Biografia acuzatului A.R. Chikatilo, cetatean al URSS, victima foametei si a canibalismului, a represiunii staliniste si a crizei perestroikai". Acest text descrie in detaliu copilaria sa din Ucraina, pe fondul foametei cumplite si a invaziei naziste.
Chikatilo afirma ca prima sa amintire din copilarie consta in imaginea mamei sale disperate, plangand soarta fratelui sau mai mare, Stefan, care fusese rapit, ucis si mancat de catre alti sateni, in timpul unei perioade de foamete ingrozitoare. Chikatilo pretindea ca teama sa din copilarie fata de vecinii canibali se afla la originea fantasmelor sale sangeroase, carora le-a dat frau liber, in clipa in care a devenit adult. Dupa trei luni de analiza psihiatrica intensa, doctorii nu au putut sa il clasifice pe Andrei Chikatilo drept nebun, diagnostic sugerat de atrocitatea crimelor sale. Nu s-a oferit nici o alta explicatie medicala a actelor sale, decat nevoia de a-si implini impulsurile sexuale si sadice, ancorate profund in psihismul sau. Si orice posibilitate de a merge mai departe in explorarea comportamentului sau a murit odata cu el: Andrei Chikatilo a fost executat in februarie 1994, in stilul KGB-ist, tragandu-i-se un glont in ceafa.
Dar cazul pe care l-am prezentat pana acum nu este unul izolat. Un alt om, si mai celebru, a imbinat, la randul sau, straniile sale gusturi perverse cu traumatismele legate de copilarie: este vorba despre faimosul ucigas si canibal japonez Issei Sagawa, care a actionat pe teritoriul Frantei.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

comportamentul uman canibalism ultimul tabu manifestare monstruoasa
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1688 (s) | 23 queries | Mysql time :0.013261 (s)