News Flash:

Adevarul despre "accidentul" lui Maurer

6 Noiembrie 2013
2266 Vizualizari | 0 Comentarii
Cine era intersat insa de scoaterea lui Maurer din politica: Nicolae Ceausescu sau sovieticii?
Premierului nu-i pasase cand fostii tovarasi ai lui Dej si ai sai fusesera scosi din scena.  S-a pomenit si el fara sustinatori cand a vrut sa iasa la rampa. A tatonat terenul, fara izbanda, in discutiile cu demnitari locali la vanatori. A incercat apoi marea cu degetul, in 1973, sustinand, la Cluj, o cuvantare cu titlul de inspiratie leninista „Mai bine mai putin dar mai bine”. Citandu-l pe intemeietorul „noii lumi”, in centrul cosmopolitei provincii, Maurer cautase adepti ai rationalizarii ritmurilor de dezvoltare impuse de Ceausescu. N-a gasit niciunul, dupa propria-i marturie (Lavinia Betea, Partea lor de adevar, Bucuresti, Compania, 2008). Astfel ca in 1974 si-a dat demisia ,,din motive de sanatate” fiind inlocuit cu Manea Manescu, intelectualul preferat de Ceausescu, scrie adevarul.ro.
Cea mai generoasa pensionare din Romania
Tinand seama de accidentul suferit de Maurer, in 1972, soldat cu 13 operatii, faptul putea fi apreciat ca  o retragere oportuna. Iar decizia lui Ceausescu ca fostul premier sa beneficieze in continuare de resedintele vechi, sofer, personal de paza si menaj, toate terenurile de vanatoare din Romania si de o pensie egala cu salariul ce-l avusese, a fost apreciat ca act de generozitate si recunostinta fata de serviciile acestuia. Asemenea generozitate n-a aratat Ceausescu nimanui.   Pasibil de interpretari contradictorii  este insa accidentul din 1972. Dupa caderea regimului, cu pensia mult redusa si amenintat de noua echipa din fruntea Romaniei cu darea afara din impozanta vila de pe Aviatorilor 104, Maurer l-a invinuit pe Ceausescu de intentii criminale. ,,Mi-a organizat  accidentul”, a sustinut el in 1993, ca sa-i forteze retragerea de pe scena politica. Cand fostul premier isi lansa acuzatiile, spatiul public era excedat de istorii cu crimele Ceausestilor. Cu arhivele secretizate si in absenta altor surse directe, parea o explicatie  plauzibila, in pofida favorurilor admise fostului premier de Ceausescu. Inmultindu-se marturiile din cercul puterii, s-a aflat insa ca Maurer si Ceausescu mentinusera relatiile apropiate. Nevestele lor continuau sa se intalneasca iar mezinul Ceausestilor si unicul fiu al lui Maurer petreceau cu-aceeasi ,,gasca”. S-ar fi  putut intampla acestea, oare, sub incidenta unei crime premeditate de Ceausescu?
Un accident celebru si ciudateniile sale      
Accidentul s-a produs intre Covasna si Sfantu Gheorghe. Maurer se afla in aceeasi masina cu cu Kiraly Carol, primul secretar al judetenei Covasna, venind de la vanatoare. Dupa marturia unuia dintre organizatorii vanatorii (Lucian Dinca, Vanatori cu Ceausescu si nomenclatura, Tipomur, Tg. Mures, 1994), la somatia antemegatorului, un Trabant care venea din directia opusa a oprit reglementar la marginea soselei. Camionul din spatele lui n-a ascultat  somatia, intrand in coliziune cu masina de teren a demnitarilor dupa ce pulverizase Trabantul incat „nu i s-a mai gasit nici numarul.“  In memoriile sale, martorul Lucian Dinca sustine versiunea unui accident ,,natural“. Insa, in mod ciudat, ignora orice detaliu si despre autorul accidentului, si despre pasagerii Trabantul distrus. Suspect de mica pare si pedeapsa aplicata soferului de camion: un an privare de libertate. Ca si decizia lui Ceausescu de anchetare  personala a cazului, sosind in tromba pentru aceasta la Sf. Gheorghe. Iar ciudateniile continua. Desi ingrijiri mai bune ar fi avut in Spitalul Elias, Maurer n-a vrut sa paraseasca spitalul local. Si mai ales nu in elicopter. Convins ca avusese parte de un accident aranjat, si-a luat toata viata apoi, precautii suplimentare in deplasarile cu masina, dupa marturia lui Alexandru Barladeanu (Lavinia Betea, Alexandru Barladeanu despre Dej, Ceausescu si Iliescu, Bucuresti, Evenimentul romanesc, 1997).  Informatiile se opresc aici, nefiind in obiceiul secretarului general de-a discuta cu ceilalti demnitari rapoartele serviciilor speciale.
Moartea vine in camionul vopsit  
Intr-un alt context plaseaza amintitul accident istoricul Larry  Watts (Fereste-ma, Doamne, de prieteni. Razboiul clandestin al Blocului Sovietic cu Romania, Bucuresti, Editura RAO,  2011), corelandu-l  cu ,,afacerea d Abzac“ si operatiunilor sovietice de subminare a diplomatiei romanesti. Un inalt ofiter de informatii francez a fost accidentat mortal, in toamna lui 1969, pe soseaua Bucuresti-Ploiesti, de catre un camion cu insemnele armatei romane. Armata nu si-a asumat responsabilitatea. Iar faptele au fost musamalizate ca tot ce tinea de imixtiunea sovieticilor in raportul de forte din Romania. Efectul scontat de cei care actionasera sub acoperirea Armatei Romane viza deteriorarea bunelor relatii romano-franceze. Intr-un astfel de registru, accidentul lui Maurer tintea la scoaterea din scena a celui care  fusese ,,mana dreapta a lui Dej“ in politica de desprindere de sovietici si deschidere catre celalalt front al ,,raboiului rece“, contand inca, in mediile diplomatice, ca pionul principal al relatiile externe romanesti.
Brejnev a decis sa ,,exercite influenta“ la Bucuresti
Culisele unor evenimente, precum vizita delegatiei romane in Asia rosie din vara lui 1971, arata cu totul diferit fata de tablourile vivante infatisate de presa vremii si concluziile derivate din acestea. Consecintelor amintitei calatorii, se spune, au fost impresiile exceptionale produse liderului roman de festivismul chinezesc si nord-coreean. Si de aici incepand, cultul personalitatii sale. Dar aceasta prima vizita a unui lider comunist in China dupa schisma ruso-sovietica a afectat Kremlinul si implicit conducerile ,,tarilor fratesti“ din Tratatul de la Varsovia. Dincolo de mustruluiala aplicata de  Kosighin lui Ceausescu si Maurer pe aeroportul din Moscova,  dupa cum arata documentele de arhiva, s-au consumat si alte fapte ascunse contemporanilor. Generalul Serb se afla, bunaoara, in plina campanie  de furnizare a secretelor militare romanesti sovieticilor. In timpul vizitei, divizii ale Armatei Rosii fusesera mobilizate la granita estica a Romaniei si flota ,,marelui vecin“ facea aplicatii in dreptul litoralului romanesc al Marii Negre. Iar KGB-ul transformase Romania in tinta prioritarta a infiltrarile derulate printr-o operatiune cu numele de cod PROGESS, dupa cercetarile istoricului Watts. Potrivnici ai politicii romanesti fata de China s-au declarat si capii Bulgariei, Ungariei, Poloniei si est-Germaniei in intalnirea de la Crimeea din august 1971. Brejnev le-a declarat raspicat intentiile sale: „Ceausescu a mers prea departe. Conduce lupta impotriva noastra (si) constituie principalul obstacol in calea liniei noastre... Noi am avut rabdare in privinta comportamentului Romaniei. Trebuie sa incercam sa exercitam influenta asupra evolutiilor din interiorul tarii”.
Suparati pana la capat 
,,Fratii” au facut apoi front comun,  in campania de decredibilizare a Romaniei, Ungaria pozitionandu-se in avangarda. Pana la sfarsit s-au derulat operatiuni pentru cresterea prestigiului guvernului Kadar si discreditarea politicilor romanesti cuprinzand un spectru larg, incepand cu acuzele ca mimeaza independenta fata de Moscova de comun acord si in favoarea sovieticilor. In puzzel-ul acestor operatiuni, accidentul lui Maurer ar putea dobandi conotatiile  unei incercari de ,,influenta” activa in configuratia puterii de la Bucuresti. In favoarea acestei interpretari pledeaza si absenta lui Maurer dintre semnatarii ,,scrisorii celor sase”. Si nu pentru ca s-ar fi ,,pupat in bot” cu Ceausescu, dupa motivatia lui Brucan. In pofida prestigiului sau in lagarul capitalist, trecutul lui Maurer nu cadra cu viziunea innoirilor perestroikiste coordonate de Moscova, dupa cum se-arata-n ,,cartile“ lui 1989.  
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

maurer nicolae ceausescu sovieticii
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2019 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1955 (s) | 23 queries | Mysql time :0.012646 (s)