News Flash:

„Ajutoare” – cuvantul care a definit o decada

30 Ianuarie 2015
883 Vizualizari | 0 Comentarii
In plina Revolutie s-a vorbit despre ei ca despre niste „teroristi” sau „dusmani ai poporului”. In doar cateva zile au trecut de la statutul de forte care vor sa ne ocupe tara la cei care ajuta o tara. Este vorba despre strainii care au venit in Romania in primele clipe ale democratiei noastre.

Din toate colturile Europei au inceput sa vina masini, trenuri si camioane cu ajutoare, iar popoarele din Vest au trimis ce au crezut ca va fi nevoie intr-o tara scapata dupa zeci de ani de jugul comunist.

Ajutoarele financiare au pus uneori pe picioare comunitati intregi de oameni, iar in altele au schimbat vieti. Au fost prezente ani la rand pe buzele romanilor. Au existat insa si voci care au sustinut ca in spatele mainilor intinse s-au aflat interese ascunse.

Vezi si Ce scrie in sentinta prin care Nicolae si Elena Ceausescu au fost condamnati la moarte

Primele guri de democratie. Primele dorinte. Romanii isi descopereau noua viata, iar Europa isi intorcea, din nou, fata catre ei. Castigarea libertatii a atras un val imens de simpatie din Occident. Atunci au aparut si ajutoarele. Un cuvant comun, care a ajuns sa defineasca o decada.

Era inca decembrie 1989, iar Anca Cernea incerca sa inteleaga tabloul care se desfasura in fata ei in Gara de Nord din Bucuresti. Un tren strain, ticsit cu lazi, oprea la unul dintre peroane.

„Ce era impresionant era asta: ca a fost primul, ca a venit din Polonia, o tara la fel de saraca precum Romania. Oamenii aia s-au mobilizat asa de rapid incat sa umple un tren, ca se tragea pe strada in Bucuresti. Vorbim de decembrie, inainte de 27”, spune Anca Cernea, potrivit digi24.ro.

Romania fusese inchisa ermetic aproape jumatate de secol. Iar caderea fostului regim a dezvaluit o realitate trista. Trenul polonez aducea lucruri la care unii romani doar visau.

„Absolut induiosator daca imi amintesc acum imaginile. Erau cutii cu haine. Erau purtate, dar erau curate, in orice caz. Deci in stare foarte buna. Haine, incaltaminte, medicamente. Ce s-au gandit si ei ca poate sa fie de folos, paturi”, povesteste Anca Cernea.

Vezi si Tragedia prin care a trecut o super-vedeta in timpul Revolutiei din 1989

In chiar primele zile dupa Revolutie, romanilor li s-a intins o mana de ajutor. Primele vizate: satele pe care Ceausescu dorea sa le stearga de pe fata pamantului.

Ce cautau belgienii la Brabeti

Intre satul Brabeti din judetul Dolj si localitatea Puurs din nordul Belgiei sunt 2.100 de kilometri.

In aprilie 1990, cativa belgieni veneau cu microbuzele in localitatea care avea putin peste o mie de suflete.

„Aveam un convoi cu haine pentru oamenii din Brabeti, cu materiale pentru scoli si alte cateva materiale pentru dispensar”, isi aminteste Frank Van Asche, membru al unui ONG din Puurs.

Vezi si MARTURII CUTREMURATOARE despre Revolutia de la Sibiu!

Strainii au oprit la scoala din sat. Au descarcat microbuzul si au deschis larg geamurile unei clase.

Olimpiei Spiridon imaginea i-a ramas vie in memorie: „Au impartit la cei care au venit aici. Dar ai nostri sunt mai obraznici. S-au urcat unii peste altii. Ce au facut aici a fost dezastru. Pentru ce? Pentru un tricou sau pentru...”

Belgienii s-au apucat imediat de treaba. Au tras apa curenta in scoala, au reparat bancile si tablele si au adus rechizite.

Frank Van Asche descrie Romania de atunci: „Era multa saracie in zona. Aveau nevoie de haine, de mancare si alte lucruri pentru traiul de zi cu zi”.

Pe Costel Mogos, belgienii l-au gasit tot pe bicicleta, cu pensiile si plicurile in geanta. Aventura strainilor in Romania a inceput, insa, cu stangul, spune postasul.

„Ei venisera aici sa ajute si au fost atat de bine ajutati incat li s-a spart cortul si li s-a furat... Atat de primitori am fost”, spune Costel Mogos.

Pentru ca stia cateva cuvinte in franceza, Costel a devenit translatorul neoficial.

Ajutoarele nu au constat, insa, doar in alimente si haine. In localitatea vecina, la Daneti, belgienii au ramas uimiti de conditiile precare din singurul cabinet medical din comuna. Lipseau atat de multe lucruri, incat au muncit o vara intreaga pentru a pune totul la punct.

„Au reparat dispensarul in interior, au tras apa, ne-au facut o toaleta in dispensar. Au facut apa calda, dar intr-o singura incapere. Restul am facut noi ulterior”, afirma medicul Florin Saninoiu.

Strainii au lasat in urma lor un cabinet stomatologic complet si o ambulanta. Iar doctorul Saninoiu foloseste si acum instrumentele primite in urma cu peste doua decenii.

In timp, prea putini s-au mai ingrijit de ceea ce au lasat in urma strainii.
Straini la orfelinatul din Focsani

La 400 de kilometri departare, un grup de straini intra pe portile orfelinatului din Focsani. 160 de copii asteptau, imbracati doar in pantaloni de carpa si tricouri gri.

Ajutoarele pentru orfelinate au devenit rapid un fenomen. Nu veneau doar la Focsani.

„Veneau cu absolut orice inseamna mancarea copilului: de la zahar, ulei, lapte praf, medicamente. A fost un an de zile in care noi nu am avut nevoie de absolut nimic altceva de la statul roman”, spune Dan Ceamburu, fost director al leaganului de copii din Focsani.

Soarta copiilor prindea un alt contur.

„Nu mai erau slabi, nu mai erau... Erau rosii in obraji, aveau tot ce le trebuia”, adauga Dan Ceamburu.

Strainii si-au impartit, de altfel, Romania. Francezii si belgienii au mers in Oltenia, nemtii in Ardeal, polonezii in Muntenia, iar danezii au trimis ajutoare in Moldova.
Familia regala revine in tara

Si nu doar ei au dat o mana de ajutor.

Dupa zeci de ani in exil, familia regala revenea in tara, odata cu caderea dictaturii. Fiica cea mare a regelui Mihai a fost prima care a luat contact cu Romania anului 1990.

„Era ca un fel de strat deasupra, de comunism gri, urat, cu cruzime. Si am descoperit ce au facut aici in timpul comunismului. Copiii abandonati, persoanele in varsta abandonate, satele distruse”, spune Principesa Margareta.

Fundatia Principesa Margareta a adus in tara alimente neperisabile, haine si jucarii pentru copii.

Tot in 1990 a reinviat si Crucea Rosie Romana. Zeci de voluntari sortau de dimineata pana seara cutiile cu alimente, haine si incaltaminte venite din 30 de tari.

Pana in vara anului 1990 Romania primise deja ajutoare umanitare in valoare de peste 26 de milioane de franci elvetieni.

De simpatie s-a bucurat si noul guvern. Romanii s-au incalzit in prima iarna din democratie cu sprijinul nemtilor.

„Am avut, de exemplu, doua ajutoare succesive din Germania. 15 milioane de marci germane sub forma de energie electrica”, spune fostul premier Petre Roman.

In anii '90 strainii au venit, au ajutat si au plecat. La Brabeti, belgienii vin si acum, un sfert de secol mai tarziu, dar nu mai aduc ajutoare. Vin in vizita la prietenii din Romania.   
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

revolutie teroristi colturile europei comunist occident bucuresti dolj
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2172 (s) | 23 queries | Mysql time :0.059819 (s)