News Flash:

Al doilea razboi Samnit

16 Februarie 2015
621 Vizualizari | 0 Comentarii
In 327 razboiul a inceput iarasi intre samnitii de pe dealuri si cei asezati in campia din Campania. Samnitii au intemeiat o garnizoana la Napoli — orasul locuit de greci. Din nou, cei de la campie au solicitat ajutor Romei si din nou Roma a mers la razboi impotriva samnitilor. Curand romanii s-au confruntat cu samnitii in mijlocul vaii raului Liris, incepand astfel Al Doilea Razboi cu Samnitii sau Marele Razboi cu Samnitii (326-304 i.Hr.) care a durat douazeci de ani. In prima jumatate a razboiului Roma a suferit infrangeri grave, dar in a doua jumatate a inceput refacerea Romei si reorganizarea armatei sale care a dus la victoria finala.

La inceput, armatele romane au iesit biruitoare astfel incat in 321 i.Hr. samnitii au cerut pace. Dar conditiile oferite au fost atat de severe incat acestea au fost respinse si razboiul a continuat.

In acelasi an (321 i.Hr.), doi consuli, conducand o forta invadatoare in Samnium, au fost prinsi intr-o trecatoare montana cunoscuta sub numele de Furcile Caudine. Aici n-au putut nici sa avanseze, nici sa se retraga astfel incat dupa o lupta disperata, trupele romane ar fi fost anihilate daca nu ar fi acceptat conditiile umilitoare impuse de conducatorul samnitilor victoriosi, Gaius Pontius. Trupele au fost dezarmate si obligate sa treaca pe sub un jug, om dupa om, ca un dusman invins si demn de rusine. Acest ritual stravechi era o forma de subjugare prin care cel invins trebui sa se plece si sa treaca pe sub un jug care era folosit de obicei la boi. (In acest caz jugul a fost facut din sulitele romanilor, iar cea mai mare rusine a unui soldat roman era sa-si piarda sulita).

Sase sute de Equites au trebuit sa fie predati ca ostatici. Intre timp consulii captivi au semnat un tratat de pace pe cinci ani in conditiile cele mai favorabile pentru samniti. Istoricii tarzii romani, cu toate acestea, au incercat sa nege aceasta umilinta, inventand faptul ca Roma a respins pacea si s-a razbunat pe samniti.

Vezi si Primul razboi samnit


Razboiul a stagnat timp de cinci ani. Roma a asteptat ca tratatul sa expire, intre timp consolidand armata sa prin marirea numarului de recrutari.

In 320 si 319, romanii s-au intors pentru a se razbuna contra samnitilor si i-a invins in ceea ce istoricul roman Titus Livius a descris ca fiind unul dintre cele mai mari evenimente din istoria romana. Dar, in 315 i.Hr., dupa reluarea ostilitatilor, Roma a suferit o infrangere zdrobitoare la Lautulae.

Pana in 314, succesul parea sa fie de partea C. Campania a fost pe punctul de a abandona Roma. Pacea a fost stabilita intre Roma si unele orase samnite. Apoi, in 311, orase etruscilor au decis sa se alature samnitilor in lupta contra puterii romane. Interventia etruscilor in 311 i.Hr. a facut ca pacea ce dura de patruzeci de ani de sa se termine.

Vezi si

Dupa primul soc romanii au invins continuu pe ambii lor dusmani. Razboiul a devenit un fel de concurs pentru dominatia Italiei. Intre 311 si 304, romanii si aliatii lor au castigat o serie de victorii atat impotriva etruscilor (310 la Perusia), dar si contra samnitilor. In 308 etruscii au cerut pace care le-a fost acordata in conditii severe. In 304 samnitii au cerut pacea, care le-a fost acordata in conditii probabil severe, dar nu zdrobitoare. Pentru a se asigura, romanii au cerut sa faca inspectii periodic. Pacea a fost stabilita intre romani si samniti pana in anul 298.

Surse antice indica ca Roma a adoptat falanga (formatii dense de hopliti) de la etrusci (folosite in secolul al VI-lea si al V-lea i.Hr.), dar mai tarziu au preluat de la samniti sistemul bazat pe manipule, probabil din cauza succeselor militare a samnitilor contra Romei. Formatiile tip manipule erau mult mai flexibile si permiteau manevre mai complexe.

In timpul acestor ani, Roma a organizat o marina rudimentara, a construit primele drumuri militare (constructia la Via Appia a inceput in 312 i.Hr., iar la Via Valeria in 306) si a marit taxele si efectivele militare asa cum reiese din cresterea numarului de tribuni militari alesi de la 6 la 16.

In perioada 334–295 i.Hr., Roma a intemeiat 13 colonii impotriva samnitilor si a creat sase noi triburi rustice in teritoriul anexat. In ultimii ani de razboi, romanii si-au extins puterea lor si in nordul Etruriei si Umbriei. Cateva campanii incununate de succes au fortat orasele din aceste zone sa deina aliati ai Romei.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

razboiul campania napoli romanii armatele romane gaius pontius equites
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2253 (s) | 34 queries | Mysql time :0.087121 (s)