News Flash:

Albert Ursul, un erou al Saxoniei

6 Aprilie 2015
541 Vizualizari | 0 Comentarii
Albert a fost unicul fiu al contelui Otto de Ballenstedt cu Eilika, fiica ducelui Magnus de Saxonia din dinastia Billungilor. El a mostenit domeniile tatalui sau din nordul Saxoniei in 1123, iar la moartea mamei sale, in 1142, a dobandit jumptate din teritoriile Billungilor. Albert a un vasal loial fata de ducele Lothar I de Saxonia (viitorul rege si imparat), din partea caruia, in jur de 1123, el a primit Marca de Luzacia, situata la rasarit deposesunile sale; dupa ce Lothar a devenit rege al Germaniei in 1125, Albert l-a insotit in campania nefericita din Boemia din 1126, in timpul careia s-a aflat pentru scurta vreme prizonier.

Obstacolele intampinate de Albert in Saxonia i-au stavilit din dorinta de a-si extinde dominatia in acea regiune. Dupa moartea cumnatului sau, Henric al II-lea, markgraf al unei mici regiuni pe malul Elbei numite Marca Nordului (Nordmark), in 1128, Albert, dezamagit din cauza ca nu a primit acest fief pentru sine, l-a atacat pe Udo, mostenitorul de drept, motiv pentru care a fost deposedat de Luzacia de catre Lothar. In pofida acestui fapt, Albert s-a deplasat in Italia in 1132 in cortegiul regal, iar serviciile aduse lui Lothar cu acea ocazie au fost recompensate in 1134, prin investirea sa ca markgraf al Marcii Nordului, care ramasese din nou fara conducator.

Vezi si Maria Amalia de Saxonia, printesa germana din Casa de Wettin

Odata stabilit cu fermitate in Marca Nordului, Albert si-a indreptat atentia catre slab populatele teritorii de la nord si de la est. Vreme de trei ani el a fost ocupat cu campaniile impotriva populatiei slave ale venzilor. Dat fiind ca acestia erau pagani, actiunile lui Albert erau privite ca razboi sfant, iar supunerea slavilor si crestinarea lor au constituit scopul cruciadei impotriva venzilor din 1147, la care Albert a luat parte. Manevrele diplomatice s-au dovedit mai pline de succes si in urma unei intelegeri cu ultimul principe al venzilor din regiunea Brandenburgului, Pribislav, Albert a intrat in posesia acestui district atunci cand principele a murit in 1150. Preluand titlul de "makrgraf de Brandenburg", el si-a extins suprafata marcii sale, a incurajat migratia germana, a statornicit episcopii plasandu-le sub protectia sa, astfel incat a devenit intemeietorul Marcii de Brandenburg in 1157, pe care mostenitorii sai — Casa de Ascania — au detinut-o pana cand dinastia s-a intrerupt in 1320.

Vezi si Friedrich Christian, Margraf de Meissen, Seful Casei de Saxonia

In 1137 Conrad al III-lea al Germaniei, regele Germaniei din dinastia Hohenstaufenilor, l-a deposedat pe varul lui Albert, Henric "cel Mandru" de ducatul sau saxon, care a fost atribuit lui Albert, in cazul in care acesta l-ar fi putut cuceri. Dupa cateva succese initiale in eforturile sale de a prelua posesiunile varului sau, Albert a fost alungat din Saxonia, ca si din Marca Nordului de catre Henric, si constrans sa caute refugiu in sudul Germaniei. Atunci cand pacea s-a incheiat cu Henric in 1142, Albert a renuntat la Ducatul de Saxonia si a primit comitatele de Weimar si Orlamünde. Este posibil ca la acel moment Albert sa fi fost numit arhi-sambelan al Imperiului, pozitie care ulterior le-a asigurat markgrafilor de Brandenburg drepturile de principi electori.

In 1158, o disputa cu fiul lui Henric, Henric al III-lea "Leul", duce de Saxonia, a fost intrerupta printr-un pelerinaj in Tara Sfanta. In 1162, Albert l-a insotit pe imparatul Frederic Barbarossa in Italia, unde s-a distins in asedierea si distrugerea Milanului.

In 1164, Albert s-a alaturat unei ligi a principilor, constituite impotriva lui Henric Leul. Prin incheierea pacii in 1169, Albert si-a divizat teritoriile intre cei sase fii ai sai. El a incetat din viata in 13 noiembrie 1170, posibil in Stendal, si a fost inmormantat la Ballenstedt.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

albert eilika billungilor prizonier marca nordului henric
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2027 (s) | 34 queries | Mysql time :0.070298 (s)