News Flash:

”Aparatul de fotografiat este ochiul istoriei”

10 Aprilie 2013
5293 Vizualizari | 0 Comentarii
Un pitoresc peisaj rural francez importalizat pe film a declansat un lant de inventii care, in nici 60 de ani, a pus aparatul de fotografiat in mainile omului de rand.

Intr-o zi de vara din 1827, Joseph-Nicephore Niepce, fost ofiter in armata franceza, facea experimente folosind o tehnica numita heliografie.

Punandu-si rudimentarul aparat de fotografiat pe marginea ferestrei, l-a orientat astfel incat lentila sa proiecteze o imagine pe o placa de cositor acoperita cu un strat de bitum fotosensibil. Dupa vreo 8 ore, imaginea – un par aflat intre acoperisul unui hambar si un porumbar – s-a format pe placa. Aceasta poza simpla este cea mai veche fotografie cunoscuta. 



Prima fotografie - Joseph-Nicephore Niepce


Timp de secole oamenii au incercat sa descopere o modalitate prin care sa-si imortalizeze scurtele impresii vizuale. Inainte de Niepce, singurii capabili sa faca asta cu oarecare mestesug erau artistii profesionisti, mereu putini la numar. Inca din Renastere, sarcina artistului de a inregistra o anumita scena fusese usurata prin inventarea camerei obscure – aparat ce proiecta o imagine pe hartie. Artistul urma sa traseze conturul imaginii, economisind astfel munca preliminara ce consuma mult timp. 

Niepce a avut nenumarati precursori. In 1725, un profesor german de anatomie, Johann Heinrich Schulze, a descoperit ca cristalele de sare se innegresc in functie de cantitatea de lumina care le strabate, pentru ca nu dispunea de o modalitate prin care sa fixeze imaginea, si-a abandonat repede experimentele. In 1802, doi oameni de stiinta britanici – Thomas Wedgwood, fiul proprietarului manufacturii de portelan, si chimistul Humphry Davy – au realizat un fel de fotografii asezand aripi de insecte si frunze pe suprafete de hartie si de piele sensibile si expunandu-le la lumina pentru a produce o imagine. Asemeni lui Schulze, nu au avut cum sa-si fixeze ”fotogramele”, asa ca imaginile curand au disparut. 

In ciuda succesului experimentului sau, Niepce nu era multumit de timpul de expunere de opt ore. Din 1829, l-a luat ca partener pe pictorul francez Louis Daguerre si impreuna au reusit sa dezvolte tehnicile fotografice. Bazandu-se pe descoperirile lui Schulze, au facut fotografii folosind bucati de cupru placate cu argint. 

Dupa moartea lui Niepce survenita in 1833, Daguerre a continuat sa lucreze pentru a imbunatati procedura. Dupa doi ani, prin folosirea vaporilor de mercur, a reusit sa obtina o imagine pe placile expuse, iar in 1839 a prezentat lumii tehnica dagherotipului; primul dagherotip, care infatisa mulaje de ghips aranjate pe pervazul unei ferestre, fusese de fapt realizat cu doi ani inainte. Daguerre a produs o impresionanta serie de portrete, dar dupa fiecare fotografie se putea realiza o singura copie. 

In anii 1830, englezul William Henry Fox Talbot a facut o descoperire ce a permis obtinerea unui numar nelimitat de copii pozitive dupa un negativ fotografic. Renuntand la placa metalica, a inceput sa experimenteze cu hartie impregnata cu nitrati de argint sensibili la lumina. Dupa expunere, imaginea a fost ”developata” intr-o solutie de acid galic si nitrat de argint si fixata cu hiposulfit. Negativul rezultat putea fi folosit pentru obtinerea a nenumarate pozitive prin simpla expunere la lumina si proiectarea acesteia pe hartie sensibila. Pana in 1841 si-a perfectionat metoda si a pezentat-o lumii sub numele de ”calotipie”.

In 1850, un sculptor englez, Frederick Scott Archer, a dezvoltat un procedeu prin care imaginea se forma pe o placa de sticla acoperita cu o emulsie de iodura de argint combinata cu o substanta vascoasa numita colodiu. Timpul de expunere a fost redus  la 0,5 secunde, dar placa trebuia folosita umeda, apoi developata pe loc. Din acest motiv procedura devenea incomoda, incheindu-se cu maini si haine patate. 

Solutia a fost gasita in anii 1870 de Richard Leach Maddox, care a pus bazele unui procedeu prin care placile de sticla erau deja acoperite cu o emulsie uscata de iodura de argint si gelatina. Metoda permitea tot mai multor amatori sa practice fotografia – termen preluat din grecescul photos, ”lumina”, si graphein, ”a desena”.

Fotografia a devenit si mai accesibila prin anii 1880, cand inventatorul George Eastman (1854 – 1932) a inlocuit placile de sticla cu film. Experimentele sale au culminat cu inventarea rolei de film flexibile, acoperiete cu o emulsie fotosensibila, care permitea realizarea unui numar mai mare de fotografii fara reincarcare. O data cu aparitia primului aparat de fotografiat Kodak, usor de manevrat, fotografia a ajuns un hobby pentru mase. 


Studio mobil
. Cum fotografiile sale trebuiau developate pe loc, Roger Fenton a transformat o caruta trasa de un cal in camera obscura. Aceasta i-a permis sa urmareasca evolutia Razboiului Crimeei – desi cateodata caruta atragea focul artileriei ruse.


Imagini de razboi. Desi aparatura fotografica a anilor 1850 era extrem de incomoda, ea era totusi portabila, ceea ce a permis unor fotografi sa realizeze documentare de razboi. Au fost fotografiate momente din razboiul dintre Statele Unite si Mexic in 1846-1848, precum si asediul Romei din timpul Revolutiei Italiene de la 1849, dar cea mai extinsa operatiune de acest gen a fost a britanicului Roger Fenton in razboiul Crimeei. Fotografiile lui nu sunt prea razboinice dupa standardele epocii moderne, dar acest lucru se datora in principal faptului ca artistul intentiona sa le vanda unei societati care considera  pozele violente respingatoare. 
 

Conflictul austro-sardinian din 1859 a fost imortalizat prin fotografii care au aratat pentru prima data adevaratele orori ale razboiului. De atunci, evenimente ca Razboiul Civil american sau Razboiul Franco-Prusac au fost fotografiate din plin, oferind lumii marturii graitoare ale atrocitatilor comise de oameni impotriva semenilor lor.

Ochiul istoriei. Americanul Matthew Brady credea ca ”aparatul de fotografiat este ochiul istoriei”. Fotografiile realizate de el si cei 19 asistenti ai sai au produs un socant reportaj vizual al Razboiului Civil american privit din perspectiva fortelor unioniste.

Galerie Foto

prima_foto
studio mobil
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2017 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1732 (s) | 35 queries | Mysql time :0.018968 (s)