News Flash:

Arma secreta a lui Ceausescu

21 Februarie 2016
14068 Vizualizari | 0 Comentarii
Ceausescu
Criza economica de amploare izbucnita in Cehoslovacia la mijlocul anilor 60 a dus la inlocuirea, in fruntea Partidului Comunist, a lui Antonin Novotny cu Alexander Dubcek, o personalitate carismatica, a carui viziune asupra societatii era mult diferita de a mult mai dogmaticului sau predecesor. In aprilie 1968, Dubcek a lansat un program de reforme sociale si politice, urmarind prin aceasta si insanatosirea climatului economic al tarii.

Presa se bucura acum de o libertate sporita si se intrezarea posibilitatea unei guvernari pluripartinice, precum si intentia federalizarii Cehoslovaciei. Asemenea initiative nu puteau fi trecute cu vederea de catre conservatorii ajunsi la Kremlin odata cu alungarea lui Hrusciov. Exemplul cehilor era periculos, pentru ca putea sa inspire si alte tari din lagarul comunist si, mai grav, putea inspira miscari secesioniste chiar si in tarile din componenta Uniunii Sovietice, in primul rand in Ucraina.

Sovieticii nu uitasera incidentele grave din 1956, din Ungaria, si nu voiau sa mai scape situatia de sub control. Dubcek a inteles foarte bine pericolul la care se expunea si a incercat sa adopte o pozitie moderata. Dar, odata pornit, valul entuziasmului popular era greu de domolit. In presa au inceput sa apara atitudini antisovietice, social-democratii au inceput sa se organizeze intr-un partid separat de comunisti; ingrijorati, conservatorii din cadrul Partidului Comunist Cehoslovac au cerut interventia Moscovei, care si-a trimis reprezentantii la negocieri cu autoritatile cehoslovace, in iulie, la Cierna nad Tisou. La discutiile ce au avut loc, Dubcek a incercat sa apere programul sau de reforme, reafirmandu-si devotamentul total fata de cauza comunismului.

Vezi si Nicolae Ceausescu, asa cum nu l-ati mai vazut - FOTO

Ceausescu versus Moscova

Pe 3 august, reprezentatii statelor din Tratatul de la Varsovia, mai putin Romania, s-au intalnit la Bratislava; Uniunea Sovietica si-a declarat intentia de a impiedica, fie si prin forta, aparitia unui sistem multipartinic in orice tara din blocul comunist. Cehii nu pareau insa dispusi sa renunte la proiectele lor, asa ca, in noaptea de 20 spre 21 august, forte militare din cadrul Tratatului de la Varsovia au invadat Cehoslovacia. 7000 de tancuri rusesti au patruns in aceasta tara si un total de 500.000 de soldati, majoritatea sovietici. In urma confruntarilor, 72 de cehi au fost ucisi iar Dubcek, arestat si dus la Moscova.

In locul lui a venit un adept al liniei dure, Gustav Husak, care a anulat reformele adoptate pana atunci. Primavara de la Praga era inabusita... In Occident, brutala actiune sovietica a fost criticata vehement. O reactie neasteptat de virulenta a venit din partea Romaniei comuniste. Discursul tinut chiar in ziua invaziei de catre Nicolae Ceausescu a fost surprinzator, prin violenta cu care erau criticate metodele „staliniste” ale sovieticilor; Ceausescu a aparat dreptul popoarelor la autodeterminare, desi nu fusese niciodata perceput, in blocul comunist, ca un adept al „socialismului cu fata umana”.

Vezi si Cel mai ascuns SECRET al lui Nicolae Ceausescu


Curajul de a-i infrunta pe sovietici, fata de care marea masa a romanilor manifesta o ostilitate pronuntata, a dus la reactii extraordinare: multi intelectuali de dreapta, critici ferventi ai comunismului, s-au inscris atunci in PCR. Mii de oameni au cerut sa fie primiti in proaspat formatele Garzi Patriotice, pentru a lupta cu arma in mana impotriva unei eventuale invazii sovietice. Invazie care, erau ei convinsi, nu va intarzia sa se produca, cu atat mai mult cu cat la granita de nord-est a Romaniei fusesera masate importante forte militare sovietice. Si totusi, Brejnev nu a atacat. Sa-i fi fost oare frica de rezistenta romanilor?

Laserul lui Coanda?

In decursul anilor scursi de atunci, s-a auzit adesea vehiculata ideea ca sovieticii ar fi incercat de fapt sa invadeze Romania, dar ca ar fi fost opriti cu ajutorul unor arme cu laser! Existau oameni capabili sa jure ca ar fi vazut tancuri sovietice incercind sa forteze granita de la Prut, topite, pur si simplu, in cateva minute, de terifiantele raze laser. Se spunea ca arma mortala constituia un secret romanesc si ca insusi Henry Coanda sau, dupa unele surse, Gogu Constantinescu ar fi inventat-o.

A fost insa prima si singura data cand s-a auzit despre aceasta misterioasa arma. Sa fi existat ea cu adevarat? Specialistii militari sustin ca totul n-a fost decat o legenda si ca zvonurile despre aceasta arma au aparut din necesitatea de a asigura un confort psihic unei populatii inspaimantate de iminenta atacului sovietic. La acea data, chiar soldatii rusi erau siguri ca Romania va fi invadata si considerau chiar ca aceasta masura va fi un galop de sanatate, dat fiind faptul ca pana la Bucuresti, n-aveau sa infrunte conditii de teren dificile, ca in Cehoslovacia (unde traversasera munti si paduri), ci urmau sa treaca, in goana tancurilor, prin campie.

Pe de alta parte, armata romana era cea mai inapoiata din lagarul comunist si nu putea spera nici la un eventual sprijin din partea tarilor occidentale, intrucat nu avea granita directa cu acestea, fiind inconjurata de doi sateliti fideli ai Uniunii Sovietice (Ungaria si Bulgaria), care abia asteptau sa o sfasie. Cu alte cuvinte, tot atatea motive pentru ca fortele Tratatului de la Varsovia sa invinga rapid opozitia lui Ceausescu.

„Vulpoiul” Brejnev n-a putut fi pacalit

Si totusi, Brejnev n-a luat decizia asteptata de toti - si in primul rand de romani - de a trece la o noua invazie. Motivele care stau in spatele reticentei sale dovedesc clarviziunea hulitului lider sovietic, ce percepuse perfect cum stau de fapt lucrurile. Vicleanul Brejnev a fost probabil singurul care a inteles ca Ceausescu blufa, ca atitudinea lui sfidatoare se baza pe constientizarea faptului ca, el avand spatele asigurat, sovieticii nu-si vor permite sa-l atace.

Nu trebuia uitat ca pe atunci liderul de la Bucuresti era un rasfatat al Occidentului, care aprecia la el spiritul de fronda fata de linia conservatoare impusa de Moscova, dupa 1964. Probabil aceasta atitudine i-a determinat pe responsabilii NATO sa ia in calcul o eventuala implicare, cel putin la nivel declarativ. Documente date recent publicitatii sugerau ca fortele NATO fusesera puse in stare de alerta, ca americanii au trimis trupe suplimentare in Europa, ca au intarit garnizoana Berlinului si se pregateau sa extinda ajutorul militar acordat Iugoslaviei, daca Tito le-ar fi cerut-o, ca au adus mai multe nave militare in Mediterana.

In acelasi timp, oficiali de la Casa Alba l-au convocat pe ambasadorul sovietic la Washington, Anatoli Dobrinin, spre a-i comunica faptul ca Statele Unite sunt foarte ingrijorate de soarta Romaniei. Pentru a calma spiritele, atat Dobrinin, cat si ambasadoraii sovietici la Paris si Roma, au dat asigurari ca nu se intentioneaza nici o invadare a Romaniei. Si intr-adevar, Brejnev nu dorea sa-l schimbe pe Ceausescu, intrucat stia ca tot spectacolul mediatic facut de acesta nu reprezinta vreun pericol real. Ceausescu nu era un reformator autentic, precum Dubcek sau Imre Nagy, ci mai curand un stalinist, deci riscul ca Romania sa se transforme intr-o noua Cehoslovacie, cu alegeri libere, pluripartitism si libertate a presei, era practic nul. Si, din pacate pentru noi, istoria i-a dat dreptate abilului lider sovietic...
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

criza economica izbucnita cehoslovacia partidului comunist hrusciov
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2199 (s) | 23 queries | Mysql time :0.051914 (s)