News Flash:

Arta paleolitica

30 Ianuarie 2014
4716 Vizualizari | 0 Comentarii

Arta reprezinta un fenomen spiritual superior, bazat pe un limbaj abstract, mult timp s-a negat faptul ca grupurile paleolitice ar fi putut avea o forma de manifestare a vietii spirituale care sa fie numita arta. Cresterea numarului de descoperiri si identificarea elementelor care autentifica aceste picturi a dus pana la urma la acceptarea acestui fenomen ca fiind autentic.

Vezi si Care sunt cele noua arte 

Elementele constitutive ale artei paleolitice:

in functie de suport: arta parietala, arta rupestra, arta mobiliara, plachete, altele;

in functie de tehnica: gravuri, picturi, tehnica mixta,mulaje, ronde-bosse, plastica propriu-zisa si “tracées”;

in functie de tipul de reprezentari: zoomorfe, antropomorfe, abstracte, reprezentari compozite, fantastice sau prefigurative.

Arta paleolitica este reprezentata de creatii pe mai multe categorii de suporturi. Cele mai spectaculoase –sunt si cele mai cercetate si majoritatea interpretarilor pornesc de la analiza acestei categorii de reprezentari – sunt cele realizate pe peretii pesterilor, de unde si calificativul de “parietala”. De la doua-trei reprezentari la cateva sute sau mii, reprezentarile din arta parietala constituie majoritatea reprezentarilor. Evident, avem de-a face cu un corpus de imagini cu o valoare speciala pentru colectivitatile paleolitice. Arta rupestra, obiectele gasite in pesteri, constituie o categorie mai degraba redusa numeric, dar cu semnificatie, probabil, speciala. Aceasta categorie este compusa in principal din blocuri de mari dimensiuni pe care au fost realizate reprezentari in relief adanc sau ronde-bosse si care, dupa cum sugereaza situatia arheologica in care au fost gasite, erau asezate asemeni unei frize in zona locuita a pesterii. Arta mobiliara este compusa din piesele de podoaba (discuri din os sau corn perforate si gravate, imitatii de dinti de animal –in special de cerb), plachete ornamentate, “propulsoare” –numite si “bastoane de comandament”, statuete din fildes, corn,os sau, mai rar din roci, chihlimbar sau lut uscat amestecat cu cenusa. Ele au o distributie geografica imensa, din Spania pana in Siberia si sunt in general realizate prin gravura si decupaj, uneori fiind si pictate cu ocru. Categoria pare sa se imparta in doua grupe distincte: obiectele de podoaba corporala (plachete perforate, pandantive si elemente de colier), respectiv obiectele care sunt plasate la vedere dar a caror utilizare este mai putin evidenta. Desigur, se pot imagina modalitati de prindere a unora dintre statuete, de exemplu, pentru a putea fi purtate asemeni pandantivelor, dar cu siguranta aceasta nu este cazul pentru toate statuetele si cu atat mai putin pentru “propulsoare”.

Vezi si INEDIT! Pascual Mimbela, un artist peruan picteaza pe fundul oceanului - VIDEO
Plachetele sunt o categorie destul de circumscrisa geografic. Cea mai mare parte a acestora apare in zona La Marche din Franta si sunt pachete din sist gravate cu reprezentari mult mai realiste. Gravura era realizata cu ajutorul burin-ului (o unealta tipica paleoliticului superior, realizata pentru a avea capatul unei muchii cu un varf obtuz), atat pe peretii pesterilor, cat si pe suport moale (os, corn, fildes). Foarte probabil, aceste unelte de dimensiuni mici erau inmanusate in manere de os sau de lemn. Pictura era realizata cu ajutorul ocrului, un oxid de fier sau de magneziu. “Pictorul” framanta in gura acest ocru, apoi il amesteca intr-un recipient realizat din stalagmite retezate cu grasimi sau cu apa. Pictura propriu-zisa era realizata cu ajutorul unui pamatuf din plante si care indeplinea rolul de pensula sau, mult mai frecvent, utiliza un tub de trestie cu ajutorul caruia sufla ocrul aflat in gura; dupa unele cercetari, unele reprezentari (cele realizate intr-o tehnica asemanatoare cu pointillée) au fost realizate prin suflarea direct din gura a pigmentului. Operatiunea trebuie sa fi fost destul de laborioasa, caci sunt multe reprezentari care combina doua-trei culori, iar ocrul are calitati astringente. Originea utilizarii ocrului trebuie cautata in tehnica tatuajului (mai precis, a vopsirii corpului); desi nu exista dovezi clare, ipoteza este verosimila, caci ocrul este un mijloc de a preveni intepaturile de insecte (inchide porii si constituie un strat protector pentru piele). Ca si in cazul gravurilor parietale, situatia concreta in care au fost gasite aceste picturi ridica o serie de probleme. Intai, absenta urmelor de torte (sunt doar cateva identificate, prea putine) sau de lampi (realizate tot din stalagmite), desi este de presupus ca era nevoie de lumina. In al doilea rand, unele reprezentari se afla la cativa metri de solul pesterii – modul de realizare al acestor figuri ramane in discutie.

Vezi si Lucrari de arta realizate in piele - FOTO 

Mulajele sunt doar cateva, poate si din cauza sanselor mai mici de a fi conservate. Exemplul clasic il constituie bizonii de la Tuc d’Audoubert. O posibila varianta o reprezinta piesele realizate din lut uscat din nordul Germaniei. Piesele realizate in ronde-bosse sunt, in principal, piesele incluse in categoria artei rupestre. Raportate la arta parietala sau la cea mobiliara, acestea sunt realizate intr-o tehnica mai degraba rudimentara; dar acest rezultat poate fi rezultatul utilajului folosit, care trebuia sa fie mai rezistent si nu mai precis. Cateva piese au devenit elemente esentiale in interpretarile date artei paleolitice – la Laussel (unde au fost gasite majoritatea acestor piese), doua dintre aceste obiecte infatiseaza un personaj feminin tinand in mana un corn (interpretat ca fiind un corn al abundentei), respectiv un barbat care, foarte probabil, trage cu arcul. In categoria plasticii sunt incluse asa-numitele “venus aurignaciene”. Este vorba de statuetele de dimensiuni relativmici, steatopige (corpul reprezentat poate fi inscris intr-un romb, partea mediana – cu atributele sexuale si sanii – fiind exagerata, in timp ce extremitatile – capul si picioarele – sunt schematizate).

Reprezentarile sunt, in ciuda numarului foarte mare, destul de uniforme. Principalele categorii sunt urmatoarele : reprezentari zoomorfe : acestea cuprind peste 80 % din totalul reprezentarilor si se pot identifica cateva regrupari semnificative; exista o prima categorie de reprezentari care domina numeric – cal, bizon, mamut, ren si cervidee, apoi o categorie de reprezentari semnificativ mai rare – o serie de animale periculoase (rinocer, urs, feline), pesti, pasari si insecte; dar, toate reprezentarile par sa fie asociate in mod voit (perechea cal – bovideu, asocierea acestei perechi cu mamutul si cu cervideele etc.); reprezentarile zoomorfe sunt, facand abstractie de evolutia stilistica, in general mai realiste, dar nu se poate spune ca reprezinta o copie fidela a speciilor naturale – in unele cazuri, atribute semnificative ale speciei sunt exagerate (in special masivitatea corpului, accentuarea trenului anterior etc.);

reprezentari antropomorfe : considerate initial ca fiind reduse numeric (sub o suta)

reprezentari abstracte : in aceasta categorie intra o serie de desene abstracte, de forma geometrica sau nu – linii, siruri de puncte (pictate sau adancite in peretele pesterii sau pe plachete de os) sau de crestaturi, forme complexe (denumite “tectiforme” si “piepteni”), unele semne care pot fi si figuri umane extrem de stilizate, linii si sageti sau reprezentari lentiloide (interpretate si ca simboluri sexuale); aceasta categorie este foarte raspandita si apare inca de la inceputuri (s-a formulat ipoteza ca primele forme de arta – siruri de puncte si de linii – sunt legate de reprezentarea ritmurilor naturale (ciclul lunar si/sau cel menstrual));

reprezentari compozite : desi redusa numeric, este o categorie spectaculoasa in care sunt incluse reprezentari compozite, de animale cu elemente umane sau de fiinte umane cu trasaturi zoomorfe (categoria “vrajitorilor”); cele mai spectaculoase exemple sunt de la Trois-Frères, Gabillou, Lascaux si Marsoulas; de regula sunt figuri care combina trasaturi de bovidee (in special capul si trunchiul) cu cele

umane (pozitia bipeda si membrele superioare si inferioare); uneori sunt asociate si obiecte (comparate cu instrumente muzicale); tot aici ar putea fi incluse si reprezentarile de animale (in special bizonii) al caror chip este “umanizat” (fata este modificata pentru a semana, din profil, cu un chip uman);

reprezentari fantastice : categoria include un numar foarte limitat de reprezentari; este vorba de figuri care redau posibile animale fantastice (“licorna” de la Lascaux, asanumitele “fantome”) sau animale care sunt prea vag reprezentate pentru a fi identificate speciile naturale;

reprezentari prefigurative : in aceasta categorie intra reprezentarile de tipul “maccaroni” realizate in mondmilch-ul de pe peretii pesterilor.

Arta aplicata ceramicii pare sa se concentreze pe statuetele feminine. Ele au capatat o pondere speciala atunci cand s-a luat in considerare viziunea cu privire la societatile neolitice.

Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

arta fenomen spiritual grupurile paleolitice artei paleolitice
Distribuie:  
Loading...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1655 (s) | 23 queries | Mysql time :0.011771 (s)