News Flash:

Artele in Tarile Romane (II)

16 Mai 2013
1020 Vizualizari | 0 Comentarii
Newsletter
BZI Live Video Divertisment
Video Monden
Muzica Populara Curs valutar
EUR: 4.6480 RON (0.0000)
USD: 4.0896 RON (0.0000)
Horoscop
berbec
taur
gemeni
rac
leu
fecioara
balanta
scorpion
sagetator
capricorn
varsator
pesti
Arhitectura
Perioada care a urmat revolutiei din 1848 a dus la o crestere a centrelor orasenesti, in primul rand Bucurestiul si Iasul; ele au devenit orase cu aspiratii europene in edilitate, punandu-si probleme de urbanistica. In perioada formarii statului national si a cuceririi independentei a crescut nivelul edilitar al centrelor urbane, indeosebi al Capitalei, si s-a ridicat un numar insemnat de constructii noi. Acestea, desi nu erau monumente de arta, exprimau noile necesitati.
Astfel au fost garile de la Bucuresti si Iasi si uzina de gaz de la Filaret din Bucuresti.

Caracteristic acestei arhitecturi a inceput sa devina stilul constructiilor obisnuite in Austria sau Franta, stil care va da oraselor un caracter hibrid. Casa veche boiereasca, inconjurata de parc si gradini, a inceput sa dispara; hoteluri fara gust inlocuiesc hanuri de tipare orientale.
Cel mai insemnat arhitect al epocii a fost Alexandru Orascu.
Nascut la Bucuresti in 1817, a plecat in 1841 in Germania, unde a studiat la Berlin si München, centrele scolii neoclasice; mai putin a stat la Paris. Numit profesor de inginerie civila la Sf. Sava, in timpul revolutiei era arhitect al Capitalei, in care calitate decora strazile cu prilejul diferitelor manifestatii ale revolutiei. Luptator pentru Unirea Principatelor, Alexandru Orascu a devenit directorul Scolii de Ingineri constructori de la infiintarea ei, iar in timpul lui Cuza, director al directiei lucrarilor publice. La infiintarea Universitatii din Bucuresti a fost numit profesor de geometrie descriptiva si apoi decan al Facultatii de Stiinte; dupa razboiul Independentei va ajunge rectorul aceleiasi universitati. A fost autorul a numeroase edificii publice din Bucuresti, Iasi, Ploiesti si Constanta. Opera sa de capetenie a fost vechea cladire a Universitatii din Bucuresti, in stil sobru neoclasic, cu frontonul impodobit cu bazoreliefuri; a restaurat in acelasi stil Metropolia din Iasi, pastrand liniile arhitectonice ale primului constructor, arhitectul rus Singurov.
O alta constructie importanta, admirata timp de un secol, a fost Teatrul National din Bucuresti proiectat de arhitectul vienez Josef Heft, distrus de nemti. Teatrul a inceput sa fie construit inca din 1846 si a fost inaugrat abia in decembrie 1952, dupa reluarea constructiei pe timpul lui Stirbei Voda, lucrand la ea si arhitecti romani.
In legatura cu dezvoltarea oraselor trebuie amintita infrumusetarea lor cu gradini publice si particulare, pentru care s-au adus mesteri priceputi din strainatate, in acelasi timp infintandu-se o catedra speciala la Scoala de arhitectura. In Bucuresti, gradina Cismigiu, care exista mai inainte, a capatat un aspect nou; la Iasi s-a desavarsit gradina Copou. Un elvetian, Louis Leyvraz, a fost horticultorul la moda in epoca Unirii si a lui Cuza; el a dotat multe curti boieresti cu gradini, pline de alei sinuoase si chioscuri dupa gustul apusean. Devenit seful gradinar al Capitalei, a infrumusetat-o cu gradinile Icoanei, Sf. Gheorghe, Episcopiei etc.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

Galerie Foto

gara_iasi
arhitectura revolutiei bucurestiul iasul aspiratii europene iasi
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1812 (s) | 23 queries | Mysql time :0.012655 (s)