News Flash:

Asediul Antiohiei

21 Martie 2014
1084 Vizualizari | 0 Comentarii
Newsletter
BZI Live Video Divertisment
Video Monden
Muzica Populara Curs valutar
EUR: 4.7320 RON (+0.0003)
USD: 4.1950 RON (-0.0082)
Horoscop
berbec
taur
gemeni
rac
leu
fecioara
balanta
scorpion
sagetator
capricorn
varsator
pesti
Cruciatii in frunte Godfrey de Bouillon, Bohemund si Raimond al IV-lea de Toulouse au sosit in fata portilor Antiohiei pe 20 octombrie 1097. Insa nu au fost de acord asupra actiunilor de a doua zi. In timp ce Raimond dorea sa dea imediat atacul, Godfrey si Bohemund preferau sa supuna orasul asediului. Raymond a cedat fara nicio tragere de inima si, a doua zi, cruciatii au incercuit partial orasul. Fortificatiile construite de bizantini erau suficient de puternice ca sa reziste unui atac direct, desi este posibil ca efectivele armatei lui Yaghi-Siyan sa nu fi fost suficient de numeroase pentru a asigura apararea adecvata a fortificatiilor. Conducatorul musulman a fost usurat si a prins noi sperante cand a vazut ca armata cruciata se complica intr-un asediu. Bohemund si-a stabilit pozitiile la coltul de nord-est al orasului, la Poarta "Sfantul Pavel".

Vezi si Godfrey de Bouillon - cel mai crud criminal al primei cruciade 
Raimond si-a asezat tabara spre vest, la Poarta "Cainelui", iar Godfrey si-a plasat trupele tot la vest, la Poarta "Ducelui", unde se construise un pod de vase peste raul Orontes, care asigura legatura cu satul Talenki. Spre sudul fortificatiilor se afla Turnul "celor Doua Surori", iar spre coltul de nord-vest se afla Poarta "Sfantul Gheorghe", care ramasese neblocata de asediatori si care era folosita de Yaghi-Sian pentru aprovizionarea trupelor proprii. In partile dinspre sud si de est se aflau mai multe dealuri, cunoscute sub numele generic de Muntele Sfantul Silpius, catre aceste dealuri deschizandu-se Poarta "de Fier" a cetatii.

Vezi si Gervasiu de Bazoches, principe de Galileea 
Asediul a continuat desi cruciatii au indurat foametea si plecare bizantinilor in frunte cu Tatikios, iar la sfarsitul lunii mai 1098, in ajutorul Antiohiei a sosit o armata musulmana din Mosul, sub comanda lui Kerbogha. Aceasta armata era mult mai numeroasa decat cele care incercasera pana atunci spargerea asediului crestin. Kerbogha isi unise fortele cu cele ale lui Ridwan al Alepului si ale lui Duqaq, in randurile noii forte aflandu-se forte persane si din Mesopotamia Artuqida. Cruciatii s-au bucurat de un rastimp neasteptat necesar pregatirilor de lupta, Kerbogha atacand mai intai fara succes Edessa, care fusese cucerita in 1098 de Balduin de Boulogne.

Vezi si Boemund de Taranto, conducator al Primei Cruciade 
Cruciatii si-au dat seama ca trebuie sa cucereasca Antiohia mai inainte de sosirea intaririlor musulmanilor conduse de Kerbogha. Bohemund a reusit sa stabileasca contacte cu Firouz, un soldat armean care pazea Turnul "celor Doua Surori", care dorea sa se razbune din motive personale pe Yaghi-Siyan, si l-a mituit pentru ca sa deschida poarta cetatii. Bohemund a convocat adunarea cruciatilor si le-a cerut ca, dupa cucerirea orasului prin mita si tradare, sa fie de acord sa i-l ofere lui ca prada de razboi. Raimond a raspuns furios ca orasul trebuie predat imparatului bizantin, asa cum se cazuse de acord la Constantinopol in 1097, insa Godfrey, Tancred, Robert si alti lideri crestini au fost de acord cu pretentiile lui Bohemund.

Vezi si Istoria primei Cruciade 
In ciuda acestor aranjamente, pe 2 iunie, Stefan de Blois si alti cativa cruciati au dezertat. Mai tarziu in aceiasi zi, Firouz i-a transmis lui Bohemund sa mimeze un mars spre coloana lui Kerbogha, iar mai apoi sa se intoarca noaptea si sa atace zidurile cetatii. Dupa ce a fost dusa la indeplinire aceasta schema, Firouz a deschis portile turnului pe care il apara si orasul a fost invadat de crestini. Crestinii sirieni ramasi in cetate au deschis la randul lor restul portilor si au participat alaturi de cruciati la masacrarea musulmanilor. In timpul violentelor, cruciatii au ucis si crestini localnici (neputandu-i deosebi) alaturi de musulmani, inclusiv pe fratele lui Firouz. Yaghi-Siyan a incercat sa fuga, dar a fost prins de crestinii sirieni in afara zidurilor cetatii, decapitat, iar capul i-a fost oferit lui Bohemund.
Potrivit intelegerii anterioare, conducatorul normand a intrat in deplina posesie a orasului in ianuarie 1099, el ramanand in apropierea Antiohiei pentru a-si asigura pozitia, in vreme ce ceilalti cruciati si-au continuat inaintarea spre sud, catre Ierusalim.
Ulterior, Bohemund s-a deplasat si el la Ierusalim, cu ocazia Craciunului din 1099, influentand alegerea ca patriarh a lui Dagobert de Pisa ca patriarh al Ierusalimului, probabil in scopul de a contrabalansa puterii crescande a elementului lotharingian in oras ca urmare a alegerii ca rege al Ierusalimului a lui Godefroy de Bouillon.
Ca urmare a cruciadei, Bohemund a intrat asadar in posesia Principatului de Antiohia, avand un teritoriu destul de extins, o buna pozitie strategica si beneficiind de serviciile unei armate puternice. Din acest punct, el trebuia insa sa se confrunte cu doua mari forte din vecinatate: Imperiul Bizantin, ale carui pretentii asupra Antiohiei erau sprijinite de catre alti cruciati (in primul rand, Raymond de Toulouse]], si puternicele principate musulmane din nord-estul Siriei.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

cruciatii bohemund toulouse antiohiei atacul asediului musulman poarta
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2019 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1659 (s) | 23 queries | Mysql time :0.013741 (s)