News Flash:

Asediul Leningradului de la 8 septembrie 1941

16 Septembrie 2013
3387 Vizualizari | 0 Comentarii
Asediul Leningradului a fost asediul german al orasului simbol al Uniunii Sovietice, Leningrad (azi Sankt Petersburg) in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial si unul dintre cele mai sangeroase asedii din istoria lumii.
Planul german a primit numele de cod Operation Nordlicht („Operatiunea Aurora boreala”). Asediul a durat de la 8 septembrie 1941 pana la 27 ianuarie 1944.
Pe 27 iunie 1941, Sovietul deputatilor poporului din Leningrad a hotarat sa mobilizeze populatia orasului la constructia de fortificatii. Au fost construite mai multe serii de fortificatii. Una dintre acestea se intindea de la gura de varsare a raului Luga spre Ciudovo, Gatcina, Uritk, Pulkovo si mai apoi spre raul Neva.
O alta linie de aparare trecea prin Peterhof spre Gatcina, Pulkovo, Kolpino si Koltusi. In deceniului al patrulea fusese construita alta linie defensiva impotriva unui potential atac finlandez (KaUR) in suburbiile nordice ale Leningradului, acum fiind reactivata. In total, au fost plantate 190 km de obstacole din busteni, 635 km de garduri din sarma ghimpata, 700 km de santuri antitanc, 5.000 de amplasamente intarite cu busteni si pamant si cazemate din beton pentru arme grele si 25.000 km de transee deschise.

Pana si tunurile de pe Crucisatorul Aurora au fost demontate si mutate pe Inaltimile Pulkovskie din sudul Leningradului. Dupa ce trupele sovietice ale Frontului de Nord-Vest au fost infrante si alungate din republicile sovietice baltice, Wehrmachtul si-a croit drum spre Ostrov si Pskov. Pe 10 iulie, ambele orase au fost cucerite de germani. In scurta vreme atacatorii au cucerit Kunda si Kingisepp, dupa care au inaintat spre Leningrad dinspre Narva si regiunea Lujski, dinspre sud-est, sud si nord-est si spre nordul si sudul Lacul Ilmen pentru a asigura izlolarea orasului dinspre est si pentru a face jonctiunea cu finlandezii de pe malul rasaritean al Lacului Ladoga. Legatura pe cale ferata a fost intrerupta pe 30 august, cand germanii au atins malul raului Neva. Bombardamentele asupra Leningradului au inceput pe 4 septembrie.

Pe 8 septembrie a fost intrerupta ultima legatura terestra a Leningradului cu restul Uniunii Sovietice dupa ce germanii au ajuns pe malul Lacului Ladoga la Orehovet. Bombardamentele de pe 8 septembrie au provocat 178 de incendii. Directiva lui Hitler de pe 8 octombrie, semanta de Alfred Jodl cerea sa nu se accepte capitularea orasului.
Pana in august, finlandezii au recucerit Istmul Karelia, amenintand Leningradul dinspre apus, avansand mai apoi prin Karelia la est de Lacul Ladoga, amenintand orasul asediat si dinspre nord. Fortele finlandeze s-au oprit insa pe aliniamentul frontierelor din 1939. Comandantii finlandezi au respins planurile germane pentru atacuri aeriene asupra Leningradului si nu au inaintat dincolo de raul Svir din Karelia Rasariteana, atins la 7 septembrie, la 160 km departare de Leningrad. In sud, germanii au cucerit Tihvinil pe 8 noiembrie, dar nu au reusit sa avanseze mai spre nord si sa faca jonctiunea cu fortele finlandeze de pe raul Svir. Un contraatac sovietic de pe 9 decembrie i-au silit pe germani sa paraseasca Tihvinul, retragandu-se pana la raul Volhov.
Pe 4 septembrie, Jodl a incercat sa-l convinga pe Mannerheim sa ordone continuarea ofensivei finlandeze si se spune ca maresalul ar fi refuzat. Dupa razboi, fostu presedinte finlandez Ryti si-a amintit: "Pe 24 august 1941, am vizitat cartierul general al maresalului Mannerheim. Germanii incercau sa ne faca sa traversam veche frontiera si sa continuam ofensiva spre Leningrad. Am spus ca ocuparea Leningradului nu era obiectivul nostru si nu vom lua parte la atac. Mannerheim si ministrul apararii Walden au fost de acord cu mine si amandoi au refuzat ofertele germanilor. Rezultatul era o situatie paradoxala: germanii nu erau capabili sa se apropie de Leningrad dinspre nord.... " Mai tarziu s-a afirmat ca nu au fost executate bombardamente sistematice de pe teritoriul finlandez.
Pe de alta parte, sovieticii nu aveau cunostinta de refuzul lui Ryti si Mannerheim. Amenintarea unui atac al finlandezilor a complicat foarte mult defensiva sovietica. Astfel, la un moment dat, comandantul de Front Markian Popov nu si-a permis sa transfere rezervele din zona amenintata de finlandezi in alta parte, deoarece efectivele pareau necesare intariri apararii Istmului Karelia. Mannerheim a dat un ordin pe 31 august ca trupele finlandeze sa-si inceteze inaintarea indata de erau atinse frontierele din 1939 care se intindeau de la Golful Finic la Lacul Ladoga.
Dupa ce finlandezii au atins in primele zile ale lunii septembrie aliniamentul prevazut de maresalul Mannerheim, Popov a sesizat imediat incetarea presiunilor atacurilor finlandeze si pe 5 septembrie doua divizii sovietice au fost transferate pe frontul german. Mai tarziu, in vara anului 1942, a fost format Detasamaneul naval K sub comanda operativa finlandeza. Aceasta forta navala a atacat in repetate randuri ruta de aprovizioanare a Leningradului din sudul lacului Ladoga, beneficiind si de sprijinul fortelor germane.
Asediul si-a pus amprenta asupra psihicului leningradenilor pentru cel putin inca o generatie dupa razboi. Leningradul s-a mandrit intotdeauna cu marea sa traditie culturala si stiintifica. Eroismul si devotamentul leningradenilor au fost uriase. Este amintit cazul unuia dintre asistentii marelui botanist sovietic Nikolai Vavilov, care a murit de foame in ciuda faptului ca avea acces la o banca de seminte a peste 200.000 de soiuri, cele mai multe comestibile. Iar hotararea cu care orasenii au preferat sa inghete de frig decat sa arda cartile de o valoare inestimabila ale bibliotecilor sau sa dea prada focului mobila veche de peste 200 de ani este o dovada in plus a acestui eroism. Conditiile de viata din oras au fost cumplite, iar foametea a fost tot timpul o amenintare pentru leningradenii asediati. Pe de alta parte, Leningradul a rezistat unui asediu de aproape 3 ani, iar locuitorii sai au fost foarte mandri amintind ca "Troia a cazut, Roma a cazut, Leningradul nu a cazut".
Asediul Leningradului a fost comemorat la sfarsitul deceniului al saselea prin plantarea unei perdele de pomi de-a lungul fostei linii a frontului. Inca mai pot fi vazute anunturi scrise pe zidurile orasului care anunta locuitorii pe care parte a strazii sa mearga pentru a evita obuzele germane.
Dmitri Sostakovici a scris Simfonia a VII-a Leningrad, parti importante fiind scrise in timpul blocadei. Dupa cum afirma Solomon Volkov, a carui marturie este puternic contestata, Sostakovici ar fi spus: "[simfonia] nu este despre Leningradul sub asediu, este despre Leningradul pe care l-a distrus Stalin si pe care Hitler aproape ca l-a terminat".
In anul 2003, autorul american Elise Blackwell a publicat romanul "Hunger" (Foamea), o dramatizare foarte bine primita a evenimentelor din timpul asediului.
Cantaretul american Billy Joel a scris cantecul "Leningrad" care se refera la blocada.
Ghizii care insotesc turistii care viziteaza Peterhoful aflat in vecinatatea Sankt Petersburgului, amintesc ca este inca periculos sa te aventurezi in gradinile palatului pe timp de furtuna, deoarece fulgerele sunt atrase de schijele obuzelor germane infipte in trunchiurile copacilor.
Regizorul Andrei Tarkovski a inclus nenumarate scene si aluzii la asediul Leningradului in filmul autobiografic "Oglinda".
Autoarea britanica Helen Dunmore a scris un roman premiat, The Siege (Asediul) despre Blocada Leningradului. Autoarea urmareste evenimentele cele mai importante ale asediului si descrie modul in care au fost afectate vietilor celor care nu au fost direct implicati in lupte.
In 1981, Daniil Granin si Ales Adamovici au publicat Cartea Blocadei, bazata pe sute de interviuri si de jurnale ale unor leningradeni prinsi in capcana asediului. Cartea a fost cenzurata de autoritatile sovietice datorita prezentarii suferintelor umane care contrasta cu imagine oficiala a eroismului locuitorilor.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

asediul leningradului asediul german uniunii sovietice leningrad
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1683 (s) | 34 queries | Mysql time :0.019062 (s)