News Flash:

Atrocitatile suferite de femei in lagarele sovietice. Cele mai cumplite marturii din iadul prizonierelor din Gulag

21 Februarie 2018
1657 Vizualizari | 0 Comentarii
Newsletter
BZI Live Video Divertisment
Video Monden
Muzica Populara Curs valutar
EUR: 4.7564 RON (0.0000)
USD: 4.1881 RON (0.0000)
Horoscop
berbec
taur
gemeni
rac
leu
fecioara
balanta
scorpion
sagetator
capricorn
varsator
pesti
gulag soviet

Marturii emotionante ale supravietuitorilor lagarelor de munca fortata din Uniunea Sovietica dezvaluie suferintele si umilintele extreme la care au fost supuse sute de mii de femei, la mijlocul secolului trecut. Printre victimele Gulagului s-au aflat si numeroase romance.

Peste un milion de oameni au murit in lagarele sovietice intre anii 1934 si 1953, potrivit unor studii. Despre conditiile crancene de viata ale detinutilor regimului stalinist au relatat numerosi autori, cele mai cuprinzatoare marturii fiind ale scriitorului Alexandr Soljenitn, publicate in volume Arhipelagul Gulag, Primul Cerc si O zi din viata lui Ivan Denisovich.

Relatari ale unor supravietuitoare ale lagarelor de munca fortata din URSS dezvaluie atrocitatile suferite de femeile detinute.

Tramvaiul din Kolyma

Elena Glinka a fost arestata in 1950, pentru tradare, si a petrecut sase ani in lagarul Kolyma, unde temperaturile iernii erau de pana la – 38 de grade. O relatare a fostei inginere dezvaluia modul in care detinutele aduse cu o nava de transport au fost violate, unele ucise apoi si aruncate in apa. A numit aceasta experienta tragica „Tramvaiul Kolyma”. In marturia ei, publicata in 1989, afirma ca prizonierii de drept comun, afland despre prezenta femeilor, i-au imbatat pe paznicii lagarului pana ce acestia nu au putut opune nicio rezistenta. Apoi au aruncat carpe pe podea, pentru a improviza asternuturi, s-au aliniat si au inceput sa le violeze pe femei. Un prizonier si-a luat rolul de „vatman al tramvaiului Kolyma”, el fiind cel care dirija agresiunile. Unele dintre victime, moarte, au fost tarate intr-o gramada de cadavre, in timp ce supravietuitoarele care lesinau erau trezite cu apa. Elena a fost crutata de tratamentul celorlalte femei, fiind tanara si frumoasa, iar seful taberei o alesese numai pentru el.

Marturia tinerei careia i-a murit copilul

Hava Volovich a ajuns in Gulag in anul 1937, dupa ce a criticat colectivizarea intr-un articol de ziar. In cei 16 ani petrecuti in lagarele de munca a ramas insarcinata, cu unul dintre prizonieri, si a nascut o fetita, careia i-a pus numele Eleanor. „In fiecare noapte, timp de un an, am stat la patul copilului meu, luand gandacii din jur si rugandu-ma, cerandu-i lui Dumnezeu sa-mi prelungeasca chinul cu 100 de ani, daca ar insemna ca sa nu fiu despartita de fiica mea”, isi amintea fosta detinuta, citata in volumul Vocile Gulagului, de Anne Applebaum. Dupa un an insa, copila a fost luata si dusa intr-o cresa din lagar, iar tanara mama a fost trimisa la munca grea in padure. „Am vazut asistentele medicale strangand si lovind copiii din paturi inainte de a-i spala cu apa rece ca gheata. Am vazut o asistenta medicala apucandu-i pe cel mai apropiat bebelus, legandu-i bratele si apoi turanandu-i o lingura de terci fierbinte pe gat”, isi amintea aceasta. Copila sa a murit la varsta de un an si patru luni, fiind aruncata intr-o groapa comuna. „Aceasta este intreaga poveste despre cum, la nasterea singurului meu copil, am comis cea mai grava crima”, au fost cuvintele cu care Hava Volovich si-a incheiat relatarea.

Romance in Gulag

In lagarele de munca sovietice, la mijlocul anilor 1940 au ajuns zeci de mii de femei din Romania, majoritatea de etnie germana, aduse pentru a munci „la reconstructia URSS” dupa Al Doilea Razboi Mondial. Ghizela Feraru si Iuliana Ancutescu au aratat ca, in perioada 20 februarie 1945 – 15 octombrie 1945 mama lor, de nationalitate germana, a fost deportata si internata intr-un lagar de munca din fosta URSS. Pe parcursul calatoriei multe persoane au decedat si au fost aruncate direct pe calea ferata. Sub amenintarea armelor au fost obligati sa coboare in localitatea Djerjinsk, regiunea Dombas, noaptea, pe ger napraznic, ei neavand haine adecvate, si obligati sa marsaluiasca in coloana pana in lagarul de munca fortata.La destinatie au fost cazati in niste baraci fara incalzire, cate 80 de persoane, intr-o asa-zisa camera cu paturi supraetajate de doua persoane, doar din scandura, imprejmuite cu gard de sarma ghimpata, supravegheati de santinele inarmate, intr-o colonie de munca fortata. Acolo mama celor doua a fost obligata la munci in constructii si demolari, in minele de carbune si in agricultura, cate 12 – 15 ore, fara mancare adecvata si apa. Uneori beau apa din balti sau din urmele de animale. In lagar femeia a nascut in conditii extrem de precare o fata care a si murit in urma bolilor mostenite la data de 24 decembrie 1945.

Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2019 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1887 (s) | 23 queries | Mysql time :0.019734 (s)