News Flash:

Baghetele romanesti care au fascinat Europa

1 Noiembrie 2013
1029 Vizualizari | 0 Comentarii
George Enescu
Dupa ce terminase studiile la conservatorul din Viena si le-a continuat la Paris, George Enescu, ajuns deja notoriu si intrat in contact cu marile somitati muzicale ale lumii, a dorit sa se intoarca in tara, ca sa concerteze pentru romani.
Indragise Atheneul Roman, despre care marturisea ca, pentru el, este cea mai reusita sala de concerte din lume. Admirat de regina Elisabeta - o mare iubitoare a artelor - era nelipsit la seratele muzicale, organizate de aceasta la palatul Peles.
Atat in timpul celor doua razboaie mondiale, cat si in perioada interbelica, George Enescu ramane in Bucuresti, continuand sa dirijeze, sa compuna si sa interpreteze - ideosebi la vioara si mai rar la pian.
Aici va compune simfoniile si suitele si tot aici opera Oedip, dedicata viitoarei sale sotii, Maruca Tescanu Rosetti, fosta Cantacuzino.
Dupa cel de Al Doilea Razboi Mondial, personalitatea lui Enescu atrage la Bucuresti interpreti de prim rang la nivel international: Yehudi Menuhin, David Oistrach, Emil Gilels, Lev Oborin, Jacques Tibault.
Dar regimul comunist devine insuportabil pentru marele maestru, desi n-a dorit niciodata sa-si paraseasca tara. Cu prilejul unui turneu, a ramas la Paris, de unde i-a trimis o eleganta scrisoare premierului Petru Groza, scriu cei de la ziare.com.
S-a stins din viata in 1955 si a fost inmormantat la cimitirul Pere Lachaise, din apropierea capitalei franceze. S-ar cuveni ca autoritatile romane sa faca demersuri pentru repatrierea osemintelor celui mai mare dirijor roman.
Sergiu Celibidache
Dupa ce a urmat cursurile facultatii de filosofie si celei de matematica din Bucuresti, viitorul mare dirijor european s-a indreptat spre Berlin, in anul 1936, pentru a urma Academia de muzica, adevarata sa vocatie.
Bagheta orchestrei simfonice din Berlin i se incredinteaza insa abia in 1945. De atunci si pana in 1952, dirijeaza 400 de concerte, continuand ca dirijor invitat cand la Orchestra radio din Stuttgart, cand la Orchestra Nationala din Paris, cand la cea din Stockholm.
In 1979, este numit director permanent al Filarmonicii din Munchen. Critica muzicala a apreciat ca, sub conducerea sa, aceasta filarmonica a ajuns una din cele mai apreciate orchestre simfonice din lume.
A trecut in nefiinta in 1996. Marile enciclopedii universale mentioneaza la litera C: "Celibidache Sergiu, dirijor german de origina romana".
Ionel Perlea
Nascut in comuna Bucu-Ograda din judetul Ialomita, viitorul dirijor provenea dintr-o familie mixta: tatal roman, Victor Perlea, iar mama germana Margarethe Haberlein.
Dupa ce isi face studiile muzicale la Munchen si Leipzig, tanarul Ionel Perlea revine acasa, unde isi face debutul in sala Ateneului Roman. Din 1919 si pana in 1945 se manifesta foarte activ in tara, la Ochestra Filarmonica, la Opera din Cluj si la opera din Bucuresti.
Anul 1945 - sfarsitul razboiului - il gaseste intr-un turneu la Roma, de unde nu se grabeste sa se intoarca in tara sa, ocupata de trupele sovietice. Obtine imediat un angajament permanent ca dirijor al operei Scala din Milano, care il va consacra pe plan european in arta dirijorala.
Ionel Perlea a facut o stralucita cariera de dirijor de opera, pe scenele din New York, Viena, Paris, Buenos Aires, Florenta, Chicago.
Cand un atac vascular ii paralizeaza bratul drept, reuseste sa dirijeze opera Tosca de Puccini cu o singura mana. Bolnav, s-a intors in tara, unde s-a sfarsit in 1970.
O surpriza: Herbert von Karajan
Mai multe monografii vorbesc despre cunoscutul dirijor Herbert von Karajan ca fiind de origina aromana. Cert este ca numele Caraiani sau Caraion sunt foarte frecvente printre aromanii din Macedonia greceasca.
Cu trimitere la numele dirijorului insa, opiniile sunt impartite. Dupa unii, este urmasul unui Gheorghe Ion Caraion, din comuna Kozani, Rumelia (candva provincie otomana), dupa altii este descendetul lui Gheorghios Ianis Karainis, din aceeasi localitate, dar grec.
Acest stramos a emigrat candva in Germania, iar principele elector al Saxoniei l-a inobilat si i-a zis nemteste: von Karajan. Nu vom intra in detaliile carierei acestui monstru sacru al baghetei, ele sunt indeobste cunoscute.
Este suficient daca retinem ca un predecesor al lui se numea Gheorghe Ion Caraion, daca nu cumva s-o fi numit Gheorghios Ianis Karaianis. Asta numai specialistii o pot descalci - sau poate nici ei.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

george enescu sergiu celibidache ionel perlea
Distribuie:  
Loading...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1804 (s) | 34 queries | Mysql time :0.019717 (s)