News Flash:

Batalia de la Guruslau

4 Noiembrie 2013
3715 Vizualizari | 0 Comentarii
Batalia de la Guruslau (3 august 1601), coordonata de Mihai Viteazul (1593 – 1601) in colaborare cu generalul Giorgio Basta, menita sa-l inlature pe Sigismund Báthory (1581-1598, 1599, 1601) de pe tronul Transilvaniei si sa reintegreze principatul in frontul antiotoman initiat de imparatul german Rudolf al II-lea (1576 – 1612).
In iunie 1601, s-a incercat o rezolvare a conflictului, soldata insa cu refuzul principelui de a parasi tronul in schimbul Sileziei. La inceputul lunii iulie fortele militare ale lui Mihai si cele ale lui Basta au facut jonctiunea in Moftin. Trupele lui Sigismund, comandate de Stefan Csáky si Moise Székely, au ajuns la cetatea Simleul, la 11 iulie, iar principele a cerut un armistitiu de cateva saptamani pentru a-si putea organiza armata. Aceasta era formata din detasamente de ostasi transilvaneni si moldoveni, contingente otomane si tataresti, c. 40 000 de oameni (dintre care 12 000 erau turci si tatari). Se adauga 45 de piese de artilerie si steaguri care, ulterior au fost adjudecate de trimisii imperiali.
De cealalta parte, Mihai, sustinut financiar de Rudolf al II-lea, si-a constituit o oaste, in majoritate, de mercenari (printre acestia se numarau si 200 de catafracti silezieni), fiind ajutat de trupe transilvanene, dar si muntene, conduse de banul Mihalcea, in total circa 20.000 de oameni: „Pedestri erau mii trei, toti inzauzati. Erau si fevgeresi, patru mii. Spanioli si valani (valoni), cam doua mii. Haiduci erau, deosebiti, noua mii. Serbi si moldovani, alte trei mii. Calari si pedestri, toate ostile lor, in mii erau douazeci – asta era toata armata lor” (vistiernicul Stavrinos).
Cartierul general al lui Sigismund a fost amplasat pe cornisa „dealului lui Mihai”, urmand ca atacul sa fie deschis de poloni si sustinut de artileria plasata in spatele liniei intai. Incercarea lui Sigismund de a transa batalia in favoarea sa are loc in dimineata zilei de 3/13 august 1601, soldata insa cu o infrangere.
Confruntarea propriu-zisa se desfasoara in dupa-amiaza aceleiasi zile, atacul fiind deschis de silezienii si trabantii din oastea lui Mihai. Profitand de reglajul deficitar al bataii tunurilor, ostenii lui Mihai si ai lui Giorgio Basta au prins in incercuire oastea inamica.
Sigismund Báthory, ca si cei mai multi dintre sustinatorii sai, a parasit Transilvania, refugiindu-se in Moldova. El a pierdut peste 10.000 de osteni, in timp ce aliatii doar aproximativ 1.200. Cronicarul Radu Popescu a relatat intr-o singura fraza intreaga batalie: „In mijlocul vremilor acestora, s-au unit Batar Jicmon cu Irimiia-voda den Moldova si Simion-voda den Tara Romaneasca, si toti au ridicat osti asupra lui Mihai Voda. (…) Au avut razboi mare la Somliu [Simleul Silvaniei, jud. Salaj], si au biruit Mihai-voda…”.
Victoria de pe valea Zalaului nu a anulat suspiciunile dintre pribeagul domn al Tarii Romanesti si plenipotentiarul imperial Giorgio Basta. Dupa un scurt intermezzo (calatoria lui Basta la Cluj), la 9/19 august Mihai Viteazul, care intentiona sa-si viziteze familia la Fagaras, a fost prins de apropiatii lui Giorgio Basta (mercenari germani si valoni sub comanda lui Iacob Beauri) si ucis.
Batalia pentru Transilvania trebuia sa fie, in conceptia lui Mihai, un pas necesar in vederea recuperarii tronului muntean (partea de artilerie cei revenise ca prada de razboi urma sa-i mijloceasca demersul militar).
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

mihai viteazul generalul giorgio basta
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1850 (s) | 34 queries | Mysql time :0.017164 (s)