News Flash:

Batalia de la Lepanto

7 Octombrie 2013
3634 Vizualizari | 0 Comentarii
Newsletter
BZI Live Video Divertisment
Video Monden
Muzica Populara Curs valutar
EUR: 4.7619 RON (-0.0003)
USD: 4.2322 RON (+0.0208)
Horoscop
berbec
taur
gemeni
rac
leu
fecioara
balanta
scorpion
sagetator
capricorn
varsator
pesti

Batalia de la Lepanto a avut loc la 7 octombrie 1571. O flota a Ligii Sfinte, o coalitie de state maritime catolice, a invins decisiv principala flota a Imperiului Otoman.

Batalia care a durat cinci ore s-a dat la marginea nordica a Golfului Patras, in largul coastelor Greciei de vest actuale, de unde fortele otomane navigau spre vest din baza lor navala de la Lepanto (in turca İnebahtı; in greaca Ναύπακτος, Naupaktos sau Έπαχτος, Épahtos). Acolo, otomanii au intalnit fortele Ligii Sfinte, ce veneau de la Messina. Victoria Ligii Sfinte a prevenit transformarea Marii Mediterane intr-un canal de circulatie al fortelor musulmane, a protejat Italia de o mare invazie otomana, si i-a impiedicat pe otomani sa inainteze mai departe in flancul sudic al Europei. Lepanto a fost ultima mare batalie navala dusa aproape in intregime de galere cu vasle.

Dupǎ ce au cucerit Constantinopolul in 1453, tucii au invadat Peninsula Balcanica, avansand spre centrul Europei, amenintand statele crestine.Au transformat Marea Mediteraneana intr-un "lac turcesc" prin cuceriri navale. Diversi papi au propus de mai multe ori suveranilor crestini sǎ se uneascǎ impotriva inamicului comun, dar fara succes.In 1570, papa Pius al V-lea a reusit sǎ adune fortele crestine pentru a elibera Ciprul, atacat de turci, formand Liga Sfanta.Toate statele cu iesire la mare, cu exceptia Frantei (aliat cu Imperiul Otoman impotriva Spaniei) si a Imperiului Romano-German care prefera sa ramana neutru, au intrat in alianta. Intre timp, ajutoarele pentru asediatii orasului Famagusta n-au sosit la timp, iar cetatea s-a predat turcilor.Torturile la care a fost supus comandantul venetian Marcantonio Bragadin au determinat fortele aliate sǎ se pregǎteascǎ de rǎzboi. Fiul ilegitim al impǎratului Carol al V-lea, Ioan de Austria, a fost numit comandant suprem al flotei Ligii Sfinte.

In toamna anului 1571, flota crestinǎ condusǎ de Ioan de Austria a ridicat ancorele din portul Messina.Flota turcǎ, sub comanda lui Mehmed Ali Pasa, a primit vestea abia pe 5 octombrie.In tabǎra turceascǎ, multi soldati turci erau incǎ inarmati cu arcuri cu sǎgeti, pe cand Liga utiliza deja archebuzele. La bǎtǎlie au participat cateva galioane, nave cu patru catarge si mai multe punti.Acestea erau folosite pentru a intari atacul galerelor.Vaslasii erau simpli sclavi sau condamnati care nu erau platiti si nici inarmati. Un rol important in bǎtǎlie l-au avut galioanele venetiene, nave de mari dimensiuni, de neinfrant si puternic inarmate.Au fost ultimele nave cu rame si galere cu vasle utilizate intr-o lupta.

Coalitia statelor crestine, reunind Spania, Venetia, Genova, Savoia, Neapole, Cavalerii de Malta si Statele Papale aveau de infruntat o flota otomana superioara numeric (206 galere crestine contra 300 de vase turcesti), condusa de Ali Pasa. Abil condusa de Don Juan de Austria, flota crestina s-a impartit in 4 divizii.

La capatul nordic, in apropierea coastei, se aflau 53 de galere venetiene, conduse de Agustino Barbarico. Urmau, in centru, 62 de galere sub comanda lui Don Juan si, in flancul drept 53 de galere conduse de amiralul Andrea Doria. O divizie de rezerva era stationata in spatele acestuia. Pe masura ce flota crestina ocolea capul Scrofa, turcii au incercat o manevra de invaluire, profitand de superioritatea lor numerica, dar si de faptul ca Andrea Doria nu se integrase la timp in dispozitivul gandit de Don Juan. Amiralul turc Uluj Ali a profitat de golul produs in liniile crestine si s-a strecurat intre galerele lui Doria si centrul dispozitivului crestin.

Batalia de la Lepanto a durat doar 5 ore.Navele crestine, in inferioritate numerica, s-au asezat in semicerc, atacand spre amiaza.Batalia a fost crancena, in zona de centru, unde se aflau comandantii, lupta s-a desfasurat pana la sosirea fortelor de rezerva crestine, care au invins rezistenta turca.Barbarigo a fost ucis de o sageata, dar venetienii au rezistat eroic asaltului otoman.

Se parea ca turcii se indreapta spre victorie, dar interventia providentiala a lui Alvaro de Bazan, in fruntea rezervelor, a intors rezultatul luptei. Uluj Ali a fost obligat sa se retraga, cu doar 40 de galere, lasand nu mai putin de 180 de galere si 60 de galiote in mainile crestinilor – desi doar 117 dintre acestea mai erau navigabile. Crestinii au pierdut 45 de galere – 15 scufundate si 30 atat de distruse incat a trebuit sa fie sabordate.Mehem Ali Pasa a fost decapitat de un flintas, desi Ioan de Austria a ordonat crutarea acestuia.Ramasi fara conducator, turcii s-au retras.

Din 251 vase cat insuma flota otomana, 50 au fost scufundate si 137 capturate. De partea cealalta, crestinii au pierdut doar 17 nave dintr-un total de 208. Pierderile umane le reflecta pe cele materiale: 20,000 pentru turci si 7,500 pentru crestini. Teribila infrangere a pus in discutie nevoie unor schimbari si a evidentiat poate pentru prima oara decalajul tehnologic fata de Occident.Aceasta batalie, considerata cea mai mare victorie a crestinismului impotriva islamului, n-a fost urmata de alte lupte, deoarece in sanul aliantei au aparut rivalitati.Turci au inaintat in Peninsula Balcanicǎ, dar infrangerea de la Lepanto i-a impiedicat sa preia controlul asupra Mediteranei. Entuziasmati, crestinii sperau sa duca victoria mai departe, atacand imperiul lipsit de flota si recucerind Constantinopolul, insa diferentele dintre membrii aliantei si-au spus cuvantul. Pentru Venetia, cea mai mare putere navala, pierderea Ciprului s-a dovedit a fi o lovitura mai grea decat cea pe care au primit-o turcii la Lepanto si in curand s-a intors la politica de colaborare economica cu musulmanii. Pentru spanioli principalul obiectiv a fost cucerirea Africii de Nord si nu un atac asupra provinciilor centrale ale Imperiului Otoman. Papa Pius V, initiatorul aliantei, a murit in 1572, iar semnarea pacii dintre Venetia si Imperiul Otoman din 1573 a marca desfiintarea Ligii Sfinte.Ioan de Austria a murit in 1578. la 31 de ani. De asemenea, pentru otomani probleme mai importante apareau in Persia si Caucaz si au trebuit sa renunte la actiunile din Mediterana, coordonate cu cele ale francezilor, care au dominat mijlocul secolului XVI.

Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

ligii sfinte imperiului otoman cinci ore constantinopolul
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2019 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1856 (s) | 23 queries | Mysql time :0.013657 (s)