News Flash:

Batalia de la Marasti

11 Iulie 2013
3896 Vizualizari | 0 Comentarii
La 11 iulie 1917, stil vechi (24 iulie, stil nou) incepe batalia ofensiva de la Marasti, in care Armata Romana condusa de generalul Alexandru Averescu, obtine o victorie ca la carte asupra trupelor germano-austro-ungare (19 iulie/1 august 1917). Victorie a armatei romane impotriva trupelor germane, in vara anului 1917; confruntarea deschide seria celor trei mari batalii – Marasti, Marasesti, Oituz – in urma carora trupele romano-ruse reusesc sa opreasca ofensiva germano-austro-ungara ce urmarea scoaterea Romaniei din razboi si patrunderea in partea ucraineana a Rusiei.
Ofensiva romana de la Marasti a fost pregatita strategic in lunile mai - iunie, cand au avut loc intalniri la nivel inalt intre oficialitatile romane si ruse. Dupa esecurile din 1916, se incerca preluarea initiativei pe Frontul de Est printr-o dubla ofensiva: rusa in Bucovina si romaneasca in sudul Moldovei, in directia Brailei. Detaliile actiunii erau cuprinse in „Ordinul de operatie nr. 1638”, semnat de comandantul trupelor romane, Alexandru Averescu. Obiectivul Armatei II, careia se adresa ordinul, era strapungerea frontului in zona Namoloasa, prin executarea unei ofensive energice pe valea Putnei. Pentru aceasta Averescu a decis desfasurarea unui atac general in intreaga fasie pe care era desfasurata Armata II, lunga de 37 km, intre dealul Arsita Mocanului si Racoasa. Lovitura principala, inclusiv sectorul de rupere, cu o largime de 13 km, a fost stabilita la flancul stang al dispozitivului, impartit in doua sectoare.
Totalul fortelor Armatei II se ridica la c. 50 000 de oameni, impartiti in 56 de batalioane si 14 escadroane. Dotarea tehnica cuprindea, intre altele, 228 de tunuri, 448 de mitraliere si 21 de avioane. Pe timpul desfasurarii ofensivei, armata a fost sprijinita de Divizia 1 cavalerie, Brigada 2 calarasi, Brigada de graniceri, Batalionul 17 pioneri. Trupele germane si austro-ungare totalizau 21 de batalioane de infanterie si 36 de escadroane de cavalerie, inzestrate cu 252 de mitraliere, 142 de tunuri si sprijinite de un puternic sistem de lucrari genistice. Concomitent cu actiunea marilor unitati romane a trecut la ofensiva, la flancul stang al Armatei II, Corpul 8 si Divizia 3 tragatori Turkestan, din Armata IV rusa, care aveau misiunea de a cuceri varful Momaia si satul Iresti.
Batalia a inceput la 11/24 iulie, fiind precedata de un bombardament puternic asupra pozitiilor inamice, distrugerile produse facilitand ofensiva trupelor de infanterie. Sunt eliberate mai multe sate, intre care si Marasti, amenajat de adversari ca un puternic centru defensiv. Pana la sfarsitul zilei, Armata II a rupt frontul inamicului pe o largime de 10 km. Si in ziua urmatoare, 12/25 iulie, ofensiva a continuat cu vigoare, fiind eliberate, intre altele, localitatile Campuri, Vizantea Manastireasca, Rosculesti, Racoasa.
Avantul ofensiv al armatei romane este frant in urma victoriei trupelor austro-ungare din Galitia, impotriva trupelor ruse. In fata pericolului care venea din nord, intreg dispozitivul tactic din estul si sudul Moldovei este regandit, o parte a trupelor fiind dirijate catre nord.
Totusi, Alexandru Averescu a mai ordonat o sarja ofensiva in zilele de 13/26 – 14/27 iulie, fortand inamicul sa-si continue retragerea pe toata lungimea frontului. In seara zilei de 14/27 iulie, Marele Cartier General dispune ca Armata II sa se opreasca pe aliniamentul atins, asigurand valea Trotusului. Gen. Averescu mai executa doua actiuni locale, in perioada 15/28 iulie – 19 iulie/1 august, avand ca scop imbunatatirea aliniamentului atins prin cucerirea Cornului Magurii si a Magurii Casinului.
Prin ofensiva de la Marasti, frontul inamic a fost distrus pe o latime de c. 30 km si o adancime de c. 20 km, fiind eliberate 30 de localitati. Pierderile proprii s-au ridicat la 1 466 de morti (intre care 37 ofiteri), 3 052 de raniti (73 de ofiteri) si 367 de disparuti, iar cele provocate inamicului au constat in cateva mii de morti, 2 793 de prizonieri (intre care 23 de ofiteri) si un impresionant material de razboi (40 de tunuri, 30 de mortiere, 22 de mitraliere etc.).
Urmarile victoriei de la Marasti au fost importante pe plan strategic, Armata IX germana, comandata de feldmaresalul August von Mackensen schimband directia de ofensiva, planuita initial intre Siret si Prut, mai spre nord-vest, in zona Focsani-Marasesti. Acest fapt a reprezentat un ajutor indirect pentru urmatoarele confruntari din zona de sud a Moldovei, la Marasesti si Oituz, deoarece gen. Mackensen nu a avut timp sa-si grupeze toate fortele armate pe noua directie de atac.
Victoria de la Marasti a fost o adevarata capodopera de arta militara si a probat calitatile de comandant ale lui Alexandru Averescu, care isi nota in jurnalul sau ca „Poporul Romaniei moderne trebuie sa-si intipareasca bine in suflet ziua de 11 iulie 1917, cand in acea zi, pentru intaia data, armata sa tanara, care-si primise botezul de sange numai cu 40 de ani inainte la Grivita, inscrie in istoria sa prima victorie in adevaratul inteles al cuvantului, adica victorie ofensiva si definitiva”. Moralul populatiei, zdruncinat dupa esecurile din 1916 si afectat de conditiile grele de viata, era ridicat, intre altii, de scriitorul Mihail Sadoveanu, care arata ca „Batalia de la Marasti va trece in istoria noastra ca o opera serioasa si solida de arta militara. Toata dezvoltarea ei a fost prevazuta si s-a executat dupa planul initial. Cel din urma soldat a stiut unde merge si si-a facut datoria. Artileria a dovedit o preciziune inspaimantatoare. Ofiterii germani prinsi au trebuit sa se plece, aratandu-si toate omagiile”.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

batalia marasti armata romana alexandru averescu ofensiva romana
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1103 (s) | 34 queries | Mysql time :0.017448 (s)