News Flash:

Batalia de la Poltava

9 Aprilie 2015
855 Vizualizari | 0 Comentarii
Batalia de la Poltava (in rusa Полта́вская би́тва, Poltavskaia bitva in suedeza Slaget vid Poltava, in ucraineana Битва під Полтавою, Bitva pid Poltavoio) din ziua de 8 iulie S.V. 27 iunie 1709 a reprezentat victoria decisiva a tarului Petru I al Rusiei in fata regelui Carol al XII-lea al Suediei intr-una dintre cele mai celebre batalii ale Marelui Razboi al Nordului. Ea este considerata a fi inceputul declinului Suediei ca mare putere europeana, locul ei ca putere dominanta a Europei de Nord fiind luat de Rusia. Aceasta batalie a marcat si sfarsitul ambitiilor de independenta ale ucrainenilor.

Cand a inceput lupta, Carol avea circa 14.000 de oameni, in vreme ce Petru se afla in fruntea a 45.000. Desi Charles avusese si in trecut de a face cu situatii de inferioritate numerica, experienta sa nu putea fi folosita de aceasta data in batalie, intrucat el fusese ranit in timpul asediului din 17 iunie, cand a fost nimerit in picior intr-o mica ciocnire din timpul unei inspectii a avanposturilor suedeze de pe malurile raului Vorskla.

Vezi si De ce a fost criticat generalul William Tecumseh Sherman


El a trebuit sa predea comanda trupelor maresalului Carl Gustav Rehnskiöld si generalului Adam Ludwig Lewenhaupt, doi generali cu personalitati divergente. Schimbarea comandantilor nu a fost comunicata comandantilor subordonati cand se punea la cale lupta. De asemenea, rusii au reusit sa-i slabeasca pe cazaci care se hotarasera sa li se alature suedezilor. Armata rusa a ocupat si a distrus Siciul Zaporijian cu ajutorul lui Galagan, un fost ofiter cazac. Restul cazacilor si-au mutat centrul mai jos pe Nipru pentru urmatorii 19 ani.

Vezi si Asediul Vicksburgului


Batalia a inceput inaintea zorilor zilei de 28 iunie (dupa calendarul suedez) la ora 3:45 a.m. Suedezii au inaintat catre liniile rusesti intarite. Batalia a debutat intr-o maniera traditionala, suedezii mai bine pregatiti presand redutele rusesti, cucerind cateva dintre ele in primele 15 minute. Suedezii pareau in avantaj, dar acesta a fost anulat rapid. Pana in zori (pe la 4:30 a.m.), vremea a devenit neobisnuit de calda si umeda, soarele care rasarea fiind acoperit de fumul tunurilor si muschetelor. Pedestrasii suedezi, condusi de generalul Lewenhaupt, au incercat sa-i atace pe rusi in tabara lor fortificata de la nord de Poltava. Dar inaintarea suedeza s-a oprit rapid, in parte deoarece pedestrasilor li s-a dat ordin sa se retraga si sa se reorganizeze. In plus, un detasament suedez, comandat de generalul Roos, nu aflase de planul de ansamblu si a ramas izolat in redutele defensive rusesti cand o coloana de circa 4.000 de soldati rusi a reocupat pozitiile intarite, incercuindu-l pe Roos si pe cei 2.600 de oameni ai sai la orele 6:15 a.m. Cu peste 1.000 de morti si raniti si in penurie de munitie, Roos a fost obligat sa se predea la 9:30 a.m.

La 8:30 a.m. grosul armatei suedeze s-a deplasat spre nord pentru a ataca tabara fortificata ruseasca, dar a asteptat revenirea lui Roos, fara a sti de infrangerea lui. Pe masura ce trecea timpul, pedestrasii rusi, in frunte cu Petru insusi, au iesit din tabara intarita si au format doua linii in fata suedezilor, fiind sustinuti de focuri de tun din interiorul taberei. La 9:45 a.m., Lewenhaupt a ordonat liniei suedeze sa inainteze: 4.000 de pedestrasi suedezi contra 20.000 de pedestrasi rusi. Primii au inaintat si rusii au deschis focul, tunurile creand un infern de proiectile. Cand suedezii au ajuns la 100 de metri de linia rusa, rusii au tras cu muschetele. Cand au ajuns la 30 de metri de linia rusa, suedezii au tras o salva si au sarjat cu muschetele si sulitasii, impingandu-i incet pe rusi catre tabara lor in pofida pierderilor grele. Suedezii au fost pe punctul de a obtine o victorie si aveau nevoie de cavaleria generalului Cruetz; aceasta era insa dezorganizata. Linia rusa era mai lunga decat cea suedeza, iar flancul drept rusesc, condus de Mensikov, a flancat pedestrasii suedezi. Mai multe regimente au fost inconjurate intr-o batalie in stilul celei de la Cannae, cavaleria ruseasca a lui Bauer ocolind armata suedeza si pentru a-i ataca ariergarda. Cruetz si cavaleria au incercat sa castige timp de retragere pentru infanterie. Suedezii nu mai aveau in acest moment corpuri de armata organizate pentru a se opune rusilor. Mici grupuri de pedestrasi au reusit sa rupa incercuirea si sa fuga spre sud, in vreme ce restul au fost coplesite. Vazand infrangerea armatei sale de pe o targa din spate, Carol a ordonat retragerea la orele 11:00 a.m. Pana la pranz, batalia se terminase, cavaleria ruseasca a maturat soldatii izolati de pe camp si s-a intors la propriile linii. Carol si-a adunat restul trupelor si carele de provizii si s-a retras spre sud in aceeasi zi, abandonand asediul Poltavei. Rehnskiöld a cazut prizonier. Lewenhaupt i-a condus pe suedezii ramasi impreuna cu o parte din fortele cazacilor la Nipru, dar a fost urmarit de cavaleria regulata ruseasca si de 3.000 de kalmici, fiind obligat sa capituleze dupa trei zile la Perevolocina, la 1 iulie.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

suediei marelui razboi rusia siciul zaporijian galagan cazac suedezii
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2319 (s) | 34 queries | Mysql time :0.080025 (s)