News Flash:

Batalii care au schimbat soarta lumii

28 Noiembrie 2013
2274 Vizualizari | 0 Comentarii
Gaugamela
Lupta de la Gaugamela a avut loc in anul 331 i.e.n. la trei ani dupa ce Alexandru cel Mare traversase stramtoarea Dardanele isi incepuse campania in Persia. In primavara lui 333 i.e.n., Alexandru ajunge fata in fata cu Darius, in Levant. Insa, odata ce persii sunt cotropiti, Darius ii scapa printre degete macedoneanului. Abia la inceputul anului 331  i.e.n, dupa ce Alexandru a reusit sa detina control total asupra Levantului si sa intemeieze orasul Alexandria, decide sa atace inima Imperiului Persan.
De data aceasta insa, Darius este cel care alege unde se va duce batalia. Locul a fost Gaugamela, o campie intinsa pe care se speculeaza ca Darius ar fi strans 200.000 de oameni care sa lupte alaturi de el, folosindu-se de 15 elefanti si 100 de care de lupta. Prin comparatie, armata lui Alexandru era compusa din 7000 de cavaleristi si 40.000 de infanteristi. Diferenta importanta a fost ca armata lui Darius nu era alcatuita din elita precum cea a lui Alexandru, ci dintr-o mare diversitate de soldati neexperimentati care vorbeau diferite limbi. In plus, una dintre cele mai mari greseli a lui Darius a fost aceea ca in noapte dinaintea luptei, de teama sa nu fie atacat, a decis sa isi tina armata in alerta. Astfel, pe cand soldatii lui Alexandru se odihneau, cei ai lui Darius erau gata de epuizare. Acest lucru a contribuit semnificativ la macelul ce urma sa apara odata cu ivirea zorilor.
Lupta a fost teribila, dar si de data aceasta invingator a fost cel care a dat dovada de buna organizare si de strategii pe cat de ingenioase, pe atat de nebunesti. La sfarsitul zilei, Darius a parasit campul de lupta doar cu o mica parte din armata cu care venise. Ce urmari a avut batalia? In primul rand, dupa aceasta victorie, regiunile persane au devenit nu numai parte a marelui imperiu al lui Alexandru, ci si centrul lumii elenizate. Victoria de la Gaugamela a dus la o imbinare unica intre culturile Vestului si cele ale Estului.
In al doilea rand, poate ca ar fi trebuit sa ne gandim ce s-ar fi intamplat daca armata lui Alexandru ar fi fost invinsa. Cu siguranta Darius nu ar fi crutat pe nimeni din armata si astfel grecii nu ar fi avut cum sa se mai apere impotriva razbunarii persilor si, cine stie, poate ca civilizatia elena ar fi fost rasa de pe fata pamantului, asa cum facuse si Alexandru cu multe orase din Asia.
Zama
In secolul III i.e.n, Cartagina domina lumea vestica, fiind cea mai mare putere comerciala si maritima a lumii vestice. In 264 i.e.n, Roma cucerise teritoriul Italiei de la sud de Pad, iar setea ei pentru cuceriri nu se oprea aici. Astfel, in scurt timp, ambitia Romei pune Republica in conflict direct cu interesele economice ale cartaginezilor, iar rezultatul sunt doua decenii de razboi ce se incheie cu un armistitiu in favoarea Romei. Totusi, in momentul armistitiului, un singur general cartaginez a ramas neinvins, iar acesta reprezenta un dusman puternic. Numele acestui general era Hamilcar Barca, nimeni altul decat tata lui Hannibal, unul dintre cele mai stralucitoare genii militare ale lumii, care sub supravegherea tatalui sau va creste pregatit pentru implinirea gloriosului destin si purtand o ura eterna pentru romani, scrie gorj-domino.ro.
Asa se face ca el este cel care porneste cel de-al Doilea Razboi Punic sfidand, practic, puterea Imperiului Roman. Din 218 si pana in 201, razboiul pare sa se deruleze ca un joc de sah. Cand Hannibal facea ravagii in Italia, Roma ataca armatele cartagineze din Spania. Intrega perioada a fost marcata de unele dintre cele mai originale metode de asediere si negociere, de strategii de aparare si atac de geniu. Insa soarta celor doua mari puteri s-a decis la Zama, nu departe de Cartagina. Batalia a fost crancena. Polibius nota ca „spatiul dintre cele doua armate era o mare de sange acoperita cu raniti si cadavre”. In momentul cand, in sfarsit, cartaginezii au cedat si au incercat sa se retraga, romanii au fost manati de o pofta de sange orbitoare. Singurul lor scop era sa omoare cat mai multi cartaginezi, putini fiind cei care au scapat de sulitele romane.
Cand macelul s-a sfarsit, 20.000 de cartaginezi zaceau intr-o baie de sange si cam tot atatia fusesera luati prizonieri. Nici pe romani nu i-a costat putin victoria, ei pierzand in urma confruntarii aproximativ 1.500 de vieti. Cel de-al Doilea Razboi Punic a fost cel mai dificil din istoria romanilor si numai geniul generalului Scipio, care il egala pe cel al lui Hannibal, a scapat Roma de la pieire, caci daca invingatorii ar fi fost cartaginezii, orasul ar fi fost ruinat.
Pe de alta parte, succesul Romei de la Zama a fost unul dintre factorii care a determinat formarea marelui Imperiu Roman. Asadar, nu este o exagerare daca am spune ca soarta lumii occidentale s-a decis la Zama, mai ales daca ne gandim la influenta pe care a avut-o Imperiul Roman in viitoarele sute de ani asupra civilizatiilor vestice.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

gaugamela zama cartagina
Distribuie:  
Loading...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1906 (s) | 34 queries | Mysql time :0.019771 (s)