News Flash:

Biserica Ruda - lacasul care pastreaza secretul asasinatului loialistilor lui Mihai Viteazu

7 Mai 2015
1521 Vizualizari | 0 Comentarii
O biserica valceana, aparent obisnuita, aflata pe malul stang al Oltului, la 10 km de Ramnicu Valcea, a fost prinsa intr-un mod aparte in vartejul bataliilor purtate de Mihai Viteazul, consemnand, asa cum spun istorii, victimele colaterale ale acestora.
Este vorba despre Biserica din satul Ruda cu hramul "Sfintii Voievozi', sat care face parte din comuna Budesti, aflata la intrarea in Ramnicu Valcea dinspre Arges, pe malul stang al Oltului.Acest lacas de cult a fost ridicat ca biserica de curte la resedinta boierilor Rudeni in deceniul opt al secolului al XVI-lea, deoarece, in 6 octombrie 1579, in biserica a fost inhumat un pretendent domnesc, pe nume Radu, marturia aflandu-se pe o piatra de mormant pastrata astazi in colectia muzeala a preotului Veteleanu de la Traistari (Ocnele Mari), fara a putea insa nici pana azi sa fie elucidate legaturile de familie ale acestuia cu boierii Rudeni.
De altfel, numele satului "Ruda" provine de la aceasta familie boiereasca si a devenit, incepand cu a doua jumatate a secolului al XVI-lea, locul de resedinta ales de Ivan Rudeanu, mare medelnicer, de la care porneste de altfel genealogia boierilor Rudeni, intrati in prim plan in vremurile eroice care au marcat trecerea lui Mihai Viteazul prin istoria romanilor.

Vezi si Palatul Episcopiei Greco-Catolice din Oradea - FOTO
Urmasii lui Ivan Rudeanu, prin mama lor, Maria din Peris, se inrudesc cu Basarabii (mama Mariei din Peris, Caplea, fiind nepoata lui Vlad Calugarul, iar tatal sau, Neagoe din Peris, un mare feudal si mare dregator in timpul lui Radu de la Afumati, este cel care impreuna cu cumnatul sau Dragan postelnicul il omoara pe Radu de la Afumati in biserica Schitului Cetatuia din Ramnicu Valcea, in 1529).
Conform istoricului Nicolae Banica-Ologu, Ivan Rudeanu a avut sapte fii (Teodosie, Tudor, Chirca, Oprea; Staico, Parvul, Istfan) si doua fiice (Caplea si Stana).
Revenind la biserica, specialistul in patrimoniu, prof. Ligia Rizea spune ca "are azi o infatisare modesta, datorata modificarilor facute de-a lungul timpului, unele cauzate de multele cutremure ce au trecut peste ea de-a lungul secolelor, altele, mai recente, datorate unor interventii nepotrivite si mai ales ignorarii valorii ei de document istoric nepretuit pentru istoria judetului Valcea, dar si pentru istoriografia nationala".

Vezi si Biserica de lemn din Grosi, Valcea - GALERIE FOTO
Are planul deptunghiular si absida altarului poligonala, in cinci laturi. Ea nu a fost pictata de la inceput, ci, cel mai probabil spre 1624, an din care datau icoanele imparatesti montate in catapeteasma, astazi ramasa in biserica doar cea infatisand-o pe Maica Domnului cu pruncul Iisus Hristos, cealalta, infatisandu-l pe Iisus Hristos, fiind furata din biserica dupa anul 1990.
Secretul acestei biserici se afla insa in peretii pridvorului. In peretii pridvorului inchis al bisericii, adaugat ulterior, sunt zidite trei pietre de mormant, doua dintre ele datand din 2 si 21 mai 1601, mentionand cinci membrii ai familiei Rudeanu, morti in imprejurari violente, precum si numele unui preot.
Care este da fapt misterul acestor morti? "Vom reconstitui evenimentele ce s-au succedat din toamna anului 1600 pana la asasinarea lui Mihai Viteazu langa Turda. In toamna anului 1600, dupa infrangerea de la Miraslau (8/18 septembrie), urmata cele de la Naieni (12 octombrie), Ceptura (14 octombrie) si Bucov (20 octombrie), Mihai Viteazul se retrage aici, la Ruda, unde sta probabil pana la lupta de la Curtea de Arges din 25 noiembrie, pe care o pierde, de asemenea. Mihai se retrage peste Olt pe la Ramnic, se intalneste pentru ultima data cu boierii lui de incredere, fratii Buzesti, Udrea Baleanu, Baba Novac si Banul Mihalcea.
In acest timp, Teodosie Rudeanu si Gaspar Kornis erau din august in drum spre Praga cu solie pentru imparatul Rudolf al II-lea", spune Rizea.
Caderea lui Mihai ii determina pe cei doi soli sa nu continue misiunea incredintata de Mihai Viteazul, care se hotaraste sa plece el insusi la Praga sa solicite ajutor. In acest timp, Simion Movila, cu ajutorul marelui hatman al Poloniei Ioan Zamoyski, preia tronul Tarii Romanesti.
Boierii munteni se supun lui Simion Movila, dar acesta porneste o opresiune impotriva lor, le confisca averile pe care le da boierilor moldoveni, intarzie numirea banului Craiovei, titlu care revenea Buzestilor.

Vezi si Biserica de lemn Sfantul Mare Mucenic Gheorghe din Luncsoara, Arad - FOTO
Buzestii raman in Oltenia, iar Teodosie Rudeanu, intors din Transilvania, asteapta desfasurarea evenimentelor la mosia sa de la Ruda, spune istoricul Nicolae Banica-Ologu in articolul 'Teodosie Rudeanu, marele logofat al lui Mihai Viteazul, si Simion Movila' ( Revista Buridava nr 3/1979). Din punctul de vedere al reputatului istoric valcean, intre Mihai Viteazul si boierii sai de incredere a existat o legatura permanenta, o strategie pusa la cale de comun acord, scrie agerpres.ro.
El aduce argumente in acest sens, mai ales in ceea ce-l priveste pe Teodosie Rudeanu, o personalitate marcanta a epocii si cronicar al evenimentelor din timpul domniei lui Mihai Viteazul, asupra caruia insa planeaza cele mai multe indoieli cu privire la loialitatea fata de domn dupa toamna anului 1600. Adica, in traducere libera, acesta ar fi jucat la doua capete, spune Rizea.
"In mai 1601, boierii munteni condusi de Udrea banul din Baleni si Negrea spatarul pun la cale un complot impotriva lui Simion Movila, cei doi fiind loialisti ai lui Mihai. Dar sunt prinsi si decapitati, ramanand intrebarea evident, cine a tradat? In iunie se ridica impotriva lui Simion Movila si Buzestii, alaturi de care se regaseste si Teodosie Rudeanu, de aceasta data. Simion Movila este alungat, iar in prima jumatate a lunii iulie, Mihai Viteazul este din nou proclamat domn. Insa, in acest interval de timp, pana la alungarea de pe tron, se produce o mare tragedie de la curtea boiereasca de la Ruda, consemnata pe doua lespezi funerare care azi sunt zidite in peretii din pridvorul Bisericii 'Sfintii Voievozi' din satul Ruda" spune Rizea.
Tragedia incepe pe 2 mai 1601, nefiind prezent la mosie, intr-un mod ciudat, Teodosie Rudeanu, in momentul cand sunt ucisi Chirca, fiul lui Tudor postelnic si mama lui, Stanca, 'in zilele lui Io Mihai voievod' si se incheie in 21 mai 1601, cind sunt ucisi "jupanita Caplea, jupaneasa jupanului Istfan logofat si doi copii, pe nume, Ion si Neaga; si a pierit si popa Marincea; in zilele lui Io Mihai voievod'. Toti cei ucisi sunt rude apropiate ale lui Teodosie Rudeanu, respectiv, doua cumnate si trei nepoti (Stanca, prima sotie a fratelui sau Tudor postelnicul si Chirca fiul lor si Caplea, sotia fratelui mai mic, Istfan logofatul si cei doi copii al lor, Ion si Neaga).
Toti cad prada furiei lui Simion Movila, dezlantuit impotriva revoltei boierilor loialisti lui Mihai Viteazul, iar cele doua pietre funerare marturisesc adeziunea fratilor Rudeni Tudor si Istfan, fiindca, desi domnitor era Simion Movila, iar Mihai Viteazul era pe undeva prin Austria, pe ambele se face mentiunea 'in zilele lui Io Mihai voievod'.
"Nu stim cat de adanca a fost drama Rudenilor, daca marele logofat Teodosie Rudeanu, printr-o bizara coincidenta nu era la mosie in aceste zile, daca si-a tradat sau nu domnul si familia, asta ramane sa stabileasca cercetarea istorica autorizata. Ce stim insa cu precizie este ca aceasta cercetare nu trebuie sa ocoleasca biserica de la Ruda, si ca aceasta biserica este depozitara unui tezaur istoric care se cere respectat, restaurat si facut cunoscut. Este locul unde este, daca e sa vorbim in termenii de azi, locul crimei si pot fi analizate pe baza unor marturii ale epocii scrise, circumstantele acestui macel", a mai spus Rizea.
Pe 9 august 1601, Mihai Viteazu este ucis la Campia Turzii, iar Tara Romaneasca se scufunda din nou in convulsii, unirea celor trei principate se destrama, urmand ca abia la 1918 ceea ce realizase domnitorul muntean sa se indeplineasca definitiv.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

biserica valceana ramnicu valcea mihai viteazul satul ruda arges
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1752 (s) | 23 queries | Mysql time :0.013097 (s)