News Flash:

Bisericile rupestre de la Basarabi-Murfatlar - FOTO

18 Septembrie 2013
2106 Vizualizari | 0 Comentarii
Pe drumul ce duce de la Constanta la Cernavoda, in zona orasului Barasabi, la numai 15 kilometri de Marea Neagra, se poate descoperi ceva ce multi, cu siguranta, nici macar nu au auzit: adevarate biserici sapate in dealul de creta care se afla in zona.
Nimeni nu stie cine a fost crestinul care a facut aceste capodopere rupestre sau de ce a simtit nevoia sa sape o chilie intr-un munte de creta. Cert este ca astfel de descoperiri au facut ca Romania sa fie printre tarile Europei cu cele mai impresionante vestigii crestine. Multe minunatii poate sunt inca nedescoperite in Romania, iar altele sunt doar vizitate de cativa cercetatori, scrie financiarul.ro.
Descoperirea unui miracol
In vara anului 1957, mai precis pe 11 iunie, muncitorii de la fabrica producatoare de praf alb din zona, care munceau la extinderea zonei de exploatare a cretei, au descoperit intrarea intr-o chilie monahala. Spre mirarea tuturor si deosebita ca frumusete, aceasta descoperire a intrat imediat in atentia arheologilor. In urmatorii ani s-au descoperit pe rand alte doua bisericute, numite de cercetatori B1 si B2, precum si o serie de locuinte monahale si incaperi funerare.
Tehnica folosita pentru indepartarea pamantului steril a fost tehnica prin impuscare, fapt pentru care frumoasa descoperire a fost afectata inca de la momentul descoperirii ei, in ciuda importantei pe care situl arheologic o avea.
In anul 1960 au inceput sa se ia o serie de masuri ajutatoare, astfel incat situl arheologic a trecut in grija Directiei de Monumente Istorice, care a si demarat o serie de lucrari de restaurare a partii descoperite pana atunci. De asemenea,  s-a construit si un pridvor cu rolul de a proteja intrarea in biserica B1.
Sase biserici si o serie de chilii monahale
 
In anii ce au urmat, cercetatorii au fost surprinsi sa descopere in total sase astfel de biserici (numite B1 pana la B6), precum si multe alte galerii, locuinte de suprafata, un mic cimitir aferent, vetre de foc, fragmente ceramice, 10 schelete de oameni si animale, si chiar unelte din fier.
Ansamblul de descoperiri a fost uimitor. Inscrisurile si inscriptiile gasite in bisericile rupestre par a fi din secolele X-XI, din epoca medievala timpurie, care, de altfel, este o perioada prea putin cunoscuta in istoria tarii noastre. Acestea erau scrise cu tot felul de litere grecesti, chirilice, altele cu rune, iar altele nici in ziua de astazi nu au putut fi descifrate. Acest lucru a complicat putin lucrurile, dar au dat o nuanta de mister si multa bataie de cap pentru arhelogi. Una dintre datele extrem de importante descoperite pe peretii rupestri a fost: anul 6500 de la facerea lumii, adica anul 995 dupa Hristos.
 
Situl arheologic s-a degradat destul de usor imediat dupa ce a fost descoperit, deoarece vestea a atras multi turisti care nu au stiut sa pretuieasca o astfel de minunatie. La acestea s-au adaugat intemperiile vremii. Totusi, autoritatile au demarat dupa cativa ani construirea unui edificiu de beton cu scopul de a proteja ansamblul arheologic, in jurul anilor ’70. Din nefericire, suprafata de aproape trei hectare a fost doar o treime acoperita cu acest edificiu de beton.
 
Masurile au fost insuficiente, iar descoperirea, care era oricum neinteleasa in totalitate, a inceput usor, usor sa se piarda, creta s-a degradat rapid, peretii s-au exfoliat, iar inscriptii si zeci de desene s-au pierdut. Singurele urme ale sapaturilor din anul 1962 au ramas fotografiile uneltelor de fier gasite cu acel prilej, si anume sase topoare si tarnacoape, un amnar, un cui de fier si trei cutite. Lucrarile de consolidare si conservare au continuat, dar, din pacate, din lipsa de fonduri au fost intrerupte, iar ploile de-a lungul anilor au degradat si mai mult peretii.
Unicat in Romania
 
Bisericile rupestre de la Basarabi-Murfatlar sunt un unicat in Romania datorita complexitatii si dimensiunii lor. Ele nu sunt, cu toate acestea, singulare in lume, astfel de asezari rupestre intalnim si in tarile vecine, si anume in Basarabia (Republica Moldova) si in Bulgaria.
Fiind un monument arheologic atat de special, interesul multor specialisti a fost trezit, care au formulat diverse ipoteze. Concluzia cea mai importanta este ca acest complex arheologic a adapostit, in opinia cercetatorilor, prima biserica si primele chilii ale unei manastiri de pe teritoriul Romaniei, care a fost asemeni unei manastiri din Cappadocia. Situl a fost trecut pe linia monumentelor istorice.
 
Graffitti-urile care se regasesc pe peretii bisericii sunt predominant crestine. Insa apar si foarte multe incizii care nu par a avea legatura cu crestinismul (nenumarati cai in galop, cerbi, dragoni impletiti, pasari, calareti, motivul tantarului sau al labirintului).
Doua dintre inscriptiile de la Basarabi, scrise in limba slavona, cu caractere chirilice:
„Eu, Aian (sau Dimian), preotul, merg pe drum, pun lumanari pentru pacatele mele, omule, in aceasta biserica. Iar Dumnezeu sa va miluiasca cu Sfintii Parinti. Amin. Dimian. Luna mai.”
„In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh s-a inchinat nedestoinicul rob Simion, prima data, in biserica, in luna august in 31.”
O alta inscriptie de pe peretii bisericilor de la Basarbi, in limba greaca:
„Doamne ajuta pe robul tau Iosif preotul”.
La momentul de fata, situl arheologic de la Basarbi-Murfatlar este intr-o stare de deteriorare grabnica. El a fost trecut din domeniul public al statului in domeniul public al judetului Constanta, ceea ce a dus parca la uitarea importantei descoperiri.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

constanta cernavoda barasabi biserici situl arheologic
Distribuie:  
Loading...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1752 (s) | 34 queries | Mysql time :0.020113 (s)