News Flash:

Bolile de care au suferit scriitori englezi celebri

30 Octombrie 2013
3520 Vizualizari | 0 Comentarii
Samuel Taylor Coleridge a fost un amator de droguri, James Joyce si William Faulkner au avut probleme cu alcoolul, iar Sylvia Plath a suferit de tulburare bipolara (schimbari extreme de dispozitie, de la depresii severe pana la episoade maniace, n.r). Inadaptabilitatea sociala caracteristica lui Jonathan Swift, John Milton si Emily Brontë e ceea ce numim in prezent sindromul Asperger (o tulburare a dezvoltarii, in care individul afectat are dificultati in intelegerea modalitatilor de interactiune sociala, n.r). Cei care sustin faptul ca Shakespeare nu este autorul pieselor de teatru, argumenteaza ca numai o persoana bogata, educata si privilegiata le-ar fi putut scrie. Este mult mai probabil ca geniul literar sa apara din dezamagire si suparare, decat din confort si multumire, pentru ca cei bogati si multumiti nu au nevoie de imaginatie, scrie doctorul John Ross pentru publicatia „HuffingtonPost“. Cei mai multi scriitori exceptionali s-au confruntat cu probleme emotionale si financiare in copilarie. De exemplu, Jonathan Swift, Daniel Defoe, Lord  Byron, John Keats, Samuel Taylor Coleridge, Nathaniel Hawthorne, Herman Melville, William Makepeace Thackeray, surorile Brontë, Virginia Woolf si Sylvia Plath au pierdut unul dintre parinti in copilarie. Edgar Allan Poe, Lev Tolstoi si Joseph Conrad au fost orfani. Byron, Melville, Charles Dickens, James Joyce, William Butler Yeats si William Shakespeare au avut tati ingropati in datorii si au trait toata viata sub amprenta saraciei. Percy Bysshe Shelley si George Orwell au petrecut ani buni in scolile-internat brutale, iar Jack London a fost fortat sa lucreze intr-o fabrica de conserve de la varsta de 12 ani.
Copilaria nefericita si creativitatea, mana-n mana
La persoanele supradotate si optimiste, stresul si nefericirea in tinerete poate contribui la dezvoltarea fanteziei si a imaginatiei. In schimb, riscul de a dezvolta tulburari de dispozitie la varsta adulta este mai crescut, ceea ce are din nou legatura cu creativitatea literara. Cercetarile au aratat ca scriitorii prezinta riscuri mai mari pentru tulburari depresive majore. Cei care sufera de aceste afectiuni pot fi frustrate in incercarile lor de a se raporta la ceilalti in mai multe moduri conventionale si cauta o evadare in literatura. Mai mult, scriitorii pot deveni bolnavi fizic, fie de la un stil de viata ciudat, ghinion sau greutati fizice. „Huffington Post“ a trecut in revista o parte din scriitori cu maladii mintale si fizice, a caror viata reprezinta un mister medical. 
William Shakespeare
Singurul aspect medical cunoscut despre Shakespeare este ca ultimele sale semnaturile erau tremurate. Comparativ cu alti scriitori elisabetani, Shakespeare a avut o obsesie legata de sifilis.„Sunt convins ca anumite stari de disperare si de groaza ale lui Shakespeare isi aveau originea in socul produs de sifilis”, spunea scriitorul D.H. Lawrence.  Conform barfelor contemporane, Shakespeare a fost un om promiscuu. O satira obscura numita „Willobie His Avisa“ sugera ca William Shakespeare facea parte dintr-un triunghi amoros in care toate cele trei parti implicate sufereau de boli venerice. Tratamentul standard pentru sifilis in perioada elisabetana era mercurul. Efectele secundare ale mercurului includ salivatie in exces, gingivita si episoade de tremur. 
John Milton
Milton a orbit complet la varsta de 44 de ani, fapt pe care l-a atribuit muncii sale propagandistice pentru dictatorul puritan Oliver Cromwell. Totusi, cel mai probabil, de vina a fost detasarea retinei, efect al miopiei severe. Milton si-a distrus vederea in copilarie, pe cand citea ore intregi clasicii latini si greci. Este cunoscut faptul ca Milton apela la leacuri babesti, totusi acestea nu i-au salvat vederea. Aceste leacuri includeau sudoare umana, unguent din grasime de pisica, untura din catelusi si apa de plumb.  E posibil ca ultimul leac sa-i fi distrus rinichii si sa-i fi provocat guta.
Jonathan Swift
Swift era chiar definitia patologiei. Suferea de boala lui Ménière, o dizabilitate a urechii interne care provoca accese groaznice de ameteala si tiuit in urechi. Descria aceste accese ca fiind „sute de oceane care se rostogolesc in urechile mele”.                                                 
Tulburarea obsesiv-compulsiva i-a distrus viata amoroasa. James Joyce spunea ca „a distrus vietile a doua femei”. Aceste doua femei au fost Stella Johnson, care se pare ca a fost sotia sa secreta (se pare ca aceasta casnicie nu s-a consumat niciodata) si mostenitoarea Vanessa Vanhomrigh, care a avut o pasiune nebuna pentru Swift. Cea mai productiva decada a lui Swift a inceput cand avea 50 de ani, cand a scris „Calatoriile lui Gulliver” si o mare parte din poezia sa. Comportamentul lui Swit era foarte ciudat. E posibil sa fi suferit de dementa a lobului frontal cerebral, boala care, in primele stagii, poate fi asociata cu o creativitate extrema datorita pierderii inhibitiilor, potrivit doctorului John Ross
James Joyce 
James Joyce se descria pe sine ca „un om cu virtuti mici, inclinat spre extravaganta si alcoolism“. In 1904, pasiunea lui Joyce pentru prostituatele din Dublin l-a imbolnavit de gonoree. Doctorul Oliver Gogarty l-a indrumat spre un specialist local, care l-a tratat pe Joyce prin irigarea penisului cu o solutie violet de permanganat de potasiu. Dupa aceasta terapie, gonoreea a disparut, dar Joyce s-a ales cu dureri de ochi si artrita. Specialistii cred ca suferea de o boala autoimuna declansata de chlamydia. Scriitorul britanic a suferit 11 interventii chirurgicale la ochi, ulterior fiind folosite lipitori pentru a drena sangele si a reduce umflaturile.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

william shakespeare john milton jonathan swift james joyce
Distribuie:  
Loading...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1871 (s) | 23 queries | Mysql time :0.023880 (s)