News Flash:

Bolohovenii, stramosii molodvenilor

14 Octombrie 2013
1322 Vizualizari | 0 Comentarii
Moldovenii se pot lauda ca sunt parte a uneia dintre cele mai vechi civilizatii atestate stiintic in lume. Este vorba despre celebra Cultura Cucuteni, parte a unei civilizatii intinse pe 350.000 de kilometri patrati, pe teritoriile actuale ale Ucrainei, Republicii Moldova si a nord-estului Romaniei.  

Vasele de ceramica descoperite de arheologi, in premiera in 1884 in localitatea Cucuteni, situata in apropierea Iasiului, au fost datate in perioada 5.500 - 2.000 i. Ch. Practic, din punct de vedere istoric, civilizatia Cucuteni precede cu cateva sute de ani primele asezari umane din Sumer sau din Egiptul Antic. "Triburile Cucuteni au creat splendida si originala ceramica pictata si au lasat opere nu mai putin remarcabile in domeniul artei figurative. Realizarile artistice ale cucutenienilor se inscriu, incontestabil, intre cele mai importante manifestari de arta plastica din lume, constituind, pentru preistoria Europei, o culme de neechivalat, o contributie inestimabila la patrimoniul cultural mondial", spune Hubert Schmidt, un celebru arheolog german, care a venit in Moldova la inceputul secolului XX pentru a studia indeaproape cultura ceramica unica in lume. Cine au fost "cucutenienii" este neclar pana in ziua de astazi. S-au gasit asemanari intre ceramica de Cucuteni si cea a unei culturi neolitice din China, aparuta cu un mileniu mai tarziu. Cert este ca cei care au creat aceasta cultura pot fi considerati primii civilizatori ai Moldovei. Locuiau in case dreptunghiulare, cu dimensiuni variind intre 40 si 100 de metri patrati, dar arheologii au descoperit si locuinte care ating 350 metri patrati, scrie adevarul.ro.

Aveau ca ocupatie vanatoarea, agricultura si mestesuguri casnice: tesut, olarit, confectionare de unelte. Cateva milenii mai tarziu, pe teritoriul actual al Moldovei, pana la raul Nistru, au trait geto-dacii, atestati intr-un document al marelui istoric Herodot datand din 514-512 i. Ch. Civilizatia dacica a atins, de asemenea, culmi de dezvoltare unice in Europa, favorizate de resursele naturale fabuloase. Dacia a fost cucerita de imparatul roman Traian, in anul 106. Cei 165 de ani care au trecut pana la retragerea oficiala a romanilor la sud de Dunare au insemnat un nou boom civilizator pentru Moldova. In aceasta perioada, dacii carpi consemnati in nord-estul actualului teritoriu al Romaniei au fost colonizati civil si militar, s-au construit noi orase, drumuri, iar mare parte dintre colonisti proveneau din randurile crestinilor prigoniti in Imperiul Roman, astfel ca religia oficiala de astazi a Romaniei a castigat atunci numerosi adepti. Vestigiile arheologice dovedesc o continuitate a dezvoltarii mestesugurilor: prelucrarea metalelor, ceramica, tehnica sticlariei. Limba latina se impune, de asemenea, ca limba oficiala.  Dupa ce Imperiul Roman s-a retras din nordul Dunarii in 271 d.Hr., o multime de popoare migratoare au trecut prin Moldova: hunii, gotii, slavii, avarii, bulgarii, iasii, hazarii, maghiarii, pecinegii, cumanii si tatarii. Printre migratori s-au numarat triburi slavice, dar si iranice (cei mai cunoscuti sunt Iasii, care se pare ca dau si numele capitalei Moldovei.

Primele mentiuni despre o populatie romaneasca in zona Moldovei, dateaza din secolul XIII si sunt cele referitoare la bolohoveni. Numele provine de la voloch, boloch, denumiri date de slavi romanilor.  Multa vreme, regiunea a fost disputata intre unguri si tatari. In cele din urma, tatarii sunt invinsi alungati, iar regele Vladislav Cumanul il lasa pe unul dintre liderii armatei, Dragos de la Bedeu, cneaz in Maramures, ca voievod a unei marci care sa-l protejeze de eventuale alte invazii ale tatarilor: Moldova. Se intampla in jurul anului 1285. Spre deosebire de statele din centrul si vestul Europei, care pana in acel moment cunoscusera perioade indelungate de stabilitate si o dezvoltare civilizatorie pe masura, Moldova s-a aflat sute de ani in zona de interes a migratorilor  din est.  Pe vremea lui Dragos din Bedeu, Moldova nu depasea tinutul dintre Carpati, raurile Ceremus si Siret, de o parte si de alta a raului Moldova. Urmasii sai si-au intins stapanirea mai ales spre sud si est, astfel ca la inscaunarea lui Bogdan I din Dolha, Moldova era cuprinsa intre: la nord si est Nistrul, hotar cu Polonia, cu Lituania si cu tatarii, la vest Muntii Carpati, hotar cu Transilvania, iar la sud o linie legand Carpatii de Marea Neagra, trecand mai jos de Bacau, Barlad, Gotesti, Sarata si Codaesti (la sud de Cetatea-Alba): hotar cu Tara Romaneasca. Sub domnia lui Roman I, care se intitula „Domn de la munte pana la mare”, Moldova s-a extins spre nord (Pocutia) si peste Nistru (Dubasari). Cetatea Alba, cetatea Moldovei de la Marea Neagra, a fost cucerita de Roman I de la tatari spre 1380. Sub domnia lui Alexandru cel Bun Pocutia ii reveni Poloniei, dar in schimb Tara Romaneasca ii ceda Moldovei tinutul de la Dunare la mare, cu exceptia Chiliei, a partii de dincolo de Trotus si a tinutului Putnei.

Tot din timpul lui Alexandru cel Bun dateaza si prima atestare documentara a Iasiului. Inscriptia se gaseste pe o piatra de temelie aflata in interiorul Bisericii Armene, atestata documentar la 1395. Armenii, de altfel, reprezinta si astazi una dintre principalele comunitati ale Moldovei, care se remarca prin prosperitate. Cea mai importanta comunitate de armeni este inregistrata astazi in zona Targu Frumos, unde detin cea mai mare parte dintre serele de culturi legumicole. Toti istoricii sunt, insa, de acord ca anul 1408, cand Iasii figureaza ca loc de taxare pentru negustorii polonezi carora Alexandru cel Bun le daduse un privilegiu comercial, reprezinta data cea mai sigura pentru prima pomenire a asezarii. Probabil la 1408, Iasiul era cel putin un targ, loc de schimb al produselor venite pe drumurile tarii, altfel domnia nu ar fi stabilit aici un punct vamal. Cateva decenii mai tarziu, in 1434, asezarea apare numita sub forma „targul Iasilor". Moldova a ajuns la intinderea si puterea ei maxima in timpul lui Stefan cel Mare. Acesta, impreuna cu armata sa de boieri si razesi, a luptat cu succes atat impotriva invaziilor turcesti, maghiare si poloneze, cat si impotriva celor tatare. In plus, a construit un sir de 44 de manastiri si biserici, cat una dupa fiecare lupta purtata. Constructiile, bijuterii arhitectonice, rezista in cea mai mare parte pana in ziua de astazi, fac parte din patrimoniul national si reprezinta una dintre principalele atractii turistice ale Romaniei.  

Tot din timpul lui Stefan cel Mare dateaza si prima referire la evrei, comunitate care a contribuit decisiv la desavarsirea arhitectonica a celor mai importante asezari urbane din Moldova. Iasiul a fost printre primele orase din tara in care s-a stabilit comunitatea evreiasca. In cimitirul Ciurchi, situat in partea de jos a orasului, exista pietre istorice ce contin nume evreiesti, cele mai vechi datand din secolul al XV-lea. Cea mai veche ar fi din 1457, odata cu inscaunarea ca domnitor al Moldovei al lui Stefan cel Mare si se crede ca ar apartine unui medic evreu venit din Polonia. Ceva mai tarziu, in 1657 a fost construita prima sinagoga din Iasi, situata in zona Targu Cucu. Scriitorul Ion Mitican scrie in cartea “Evreii din Targu Cucului de altadata. Cateva aduceri aminte”, ca actele de cumparare ale constructiei pe care a fost construita prima sinagoga ar fi fost semnate de un anume “doftor Moise”.

Tot de atunci ar data si primul rabin al comunitatii evreiesti din Iasi, respectiv Nathan Nata Hanover, un cronicar refugiat din Ucraina. In secolelor al XIX-lea si al XX-lea se  inregistreaza o lupta a evreilor pentru dobandirea de drepturi civice. Domnia le cerea sa nu mai poarte costumele cu care au venit din spatiul polonez, sa invete limba romana si sa fie educati in scolile romanesti. In 1852 a fost infiintata prima scoala in care s-a predat limba romana, intemeietorului ei refuzandu-i-se dreptul de a-si circumcide baietii, ca unui apostat. Civilizatia evreiasca a cunoscut apogeul in perioada interbelica. Potrivit recensamantului din 1930, in Iasi existau la acea vreme aproximativ 35.000 de evrei. Numarul lor a scazut dramatic o data cu Pogromul de la Iasi, initiat de generalul Ion Antonescu si care a avut loc de pe 27 pana pe 29 iunie 1941. Peste 13.000 de evrei au fost ucisi atunci. In prezent, in Iasi, mai exista 200 de familii de evrei. O contributie decisiva la civilizarea Moldovei au avut austro-ungarii, dupa ce, in 1775, partea de nord-vest a regiunii, Bucovina, a fost cedata Imperiului Habsburgic. De altfel, pe cuprinsul teritoriului din fosta Bucovina ramas astazi in Romania se intalnesc urmele celui mai interesant mix civilizator - evrei, austrieci, armeni sau lipoveni.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

moldovenii vechi civilizatii cultura cucuteni herodot traian iasii
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1795 (s) | 34 queries | Mysql time :0.019629 (s)