News Flash:

"Bomba cu ceas" de pe fundul Marii Baltice

12 Noiembrie 2014
777 Vizualizari | 0 Comentarii
Newsletter
BZI Live Video Divertisment
Video Monden
Muzica Populara Curs valutar
EUR: 4.7249 RON (+0.0021)
USD: 4.2241 RON (+0.0342)
Horoscop
berbec
taur
gemeni
rac
leu
fecioara
balanta
scorpion
sagetator
capricorn
varsator
pesti
La aproximativ 70 de ani dupa ce Aliatii din Al Doilea Razboi Mondial au aruncat tone de arme chimice si agenti chimici in Marea Baltica, expertii ne avertizeaza de un potential dezastru ecologic in cazul in care armele se vor degrada, iar continutul lor se va varsa in mare, scrie Descopera.ro.

In urma acordului de la Conferinta de la Potsdam, din Germania, ce a avut loc dupa incheierea Celui de-al Doilea Razboi Mondial, in 1945, Uniunea Sovietica si Marea Britanie au deversat (in anii 1947 si 1948) aproximativ 65.000 de tone de arme chimice germane in adancurile Marii Baltice. Astfel, unii oameni de stiinta sustin ca acestea arme sunt ca niste „bombe cu ceas”.

Acum, se pare ca „ticaitul” acestor bombe cu ceas a devenit mai puternic. Cercetari recente realizate de Military University of Technology, din Polonia, au descoperit urme de gaz mustar (iperita) pe fundul marii la doar cateva sute de metri de coasta poloneza, in Golful Gdańsk. Acest lucru indica coroziunea metalului armelor ceea ce sugereaza ca substantele chimice toxice se scurg acum in apa. Mai mult, in cazul in care ele vor fi absorbite de pesti, vor ajunge in lantul alimentar.

Mai mult, oamenii de stiinta spun ca Golful Gdansk nu a fost o zona de aruncat deseuri si ca armele nu ar fi trebuit sa se gaseasca aici.

Vezi si Iata cate bombe nucleare ar fi dus la infrangerea URSS


Una dintre posibile explicatii ar fi aceea ca sovieticilor nu prea le-a pasat unde au aruncat armele. Jacek Beldowski, de la Institutul de Oceanografie din Polonia, a explicat ca desi mare parte din munitie a fost aruncata in bazinele Bornholm si Gotland, sovieticii aveau obiceiul ca, dupa ce nu mai puteau fi observati de pe uscat, sa arunce armele peste bord, netinand cont de locatiile exacte. Asadar, s-ar putea ca tone de arme chimice sa se afle in locatii necunoscute, aproape de uscat sau de zone de pescuit.

Vezi si Mari CONSPIRATII: Tsunami-ul din 2004 a fost provocat de o bomba

Beldowski sustine ca, in apropierea zonelor de aruncat deseuri chimice toxice, a observat o crestere a numarului de pesti bolnavi si afectati de diverse probleme genetice. Acest lucru ar putea fi o dovada a faptului ca unele dintre containere chiar au inceput elibereze substantele.

Desi, aceste vesti sunt ingrijoratoare, unii oameni de stiinta sustin ca recipientele vor ramane sigilate pentru multe decenii de acum inainte si ca mediul si conditiile de pe fundul marii nu vor permite ca eliberarea substantelor sa fie un pericol. Temperaturile scazute din adancuri transforma gazul mustar in stare solida si astfel contaminarea nu se raspandeste, spun specialistii.

Insa, noile dovezi sugereaza ca, de fapt, contaminarea se raspandeste si ca ea afecteaza mediul. In plus, avand in vedere ca nimeni nu stie exact unde se gasesc armele ar putea reprezenta o problema serioasa pentru lume. Popiel sustine ca, in cel mai rau caz, zona Baltica ar putea fi lovita de un „dezastru ecologic mai mare decat cel de la Cernobal”, in doar cativa ani.

Dupa ce au constientizat acest potential pericol, statele baltice iau in considerare posibilitatea de a inlatura o parte dintre arme de pe fundul marii. Agentia pentru Protejarea Mediului, din Polonia, a cerut ajutorul NATO, deoarece organizatia are fondurile si tehnologia necesara pentru realizarea acestui lucru. Chiar si asa, specialistii sunt rezervati fiindca orice actiune care implica aceste arme poate prezenta un pericol major. expertii avertizeaza ca ridicarea armelor fragile de pe fundul marii ar putea elibera substantele letale.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

aliatii marea baltica germania uniunea sovietica marea britanie nato
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2019 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1771 (s) | 37 queries | Mysql time :0.023293 (s)