News Flash:

Bucuresti, capitala Principatelor Romane Unite

29 Decembrie 2014
661 Vizualizari | 0 Comentarii
Newsletter
BZI Live Video Divertisment
Video Monden
Muzica Populara Curs valutar
EUR: 4.7287 RON (+0.0027)
USD: 4.1834 RON (-0.0359)
Horoscop
berbec
taur
gemeni
rac
leu
fecioara
balanta
scorpion
sagetator
capricorn
varsator
pesti
Prin actiunile de la 5 ianuarie si respectiv 24 ianuarie 1859 – alegerea ca domnitor in Moldova si respectiv in Tara Romaneasca a lui Alexandru Ioan Cuza – s-au pus bazele statului roman modern si au fost creeate premisele realizarii independentei si a unitatii tuturor romanilor.

Perioada 1859-1866 ocupa un loc important in istoriografia romaneasca, fiind publicate numeroase si valoroase lucrari, in principal studii de istorie politica sau dedicate personalitatii domnitorului Cuza si mai putin cercetari de istorie sociala.
Folosind ca izvor istoric un periodic ne propunem sa evidentiem cateva aspecte din viata orasului Bucuresti in primii anii care au precedat constituirea noii entitati politice, Principatele Unite/Romania.

Alegerea acestui izvor istoric nu este una arbitrara: Românulŭ  (in transcrierea epocii) era jurnalul cu cel mai mare impact in politica si in viata de zi cu zi a bucurestenilor de la inceputul anilor 1860, avand de asemenea in acel moment tirajul cel mai ridicat.

Vezi si Povestea tramvaiului electric din Romania

La inceputul anilor 1863 redactorii ziarului se laudau cu faptul ca reusisera sa depaseasca 2000 de exemplare pe zi, din care aproape 1800 pe baza de abonament (Romanul, VII,  4 ianuarie 1863, p. 11).

Aceasta cifra pare foarte mica astazi, dar trebuie sa avem in vedere numarul stiutorilor de carte, populatia orasului Bucuresti si a tarii in acel moment si chiar mijloacele precare de difuzare a ziarului. Mentionam ca in 1859 asemenea tuturor tipariturilor avem inca de-a face cu un alfabet de tranzitie: intrebuintarea in paralele a scrierii chirilice si a celei latine.

Vezi si Societati si asociatii culturale din Romania

Din punct de vedere politic, Romanul reprezenta interesele curentului liberal-radical condus de I. C. Bratianu (1821-1891) si Constantin Alexandru Rosetti (1816-1885), fondatorul ziarului. Primul numar al acestei gazete politice si literare a aparut la 9 august 1857, initial saptamanal iar din decembrie 1859 zilnic.
Pozitia ziarului anti-Cuza au condus la interzicerea sa in anumite perioade. Din cauza cenzurii, in iulie 1864 numele ziarului a fost inlocuit cu Libertatea, iar dupa suprimarea si a acestui ziar a fost publicata Consciintia nationale.

Vezi si Alexandru Orascu, autorul "Planului Orascu" al Bucurestilor

Lovitura de stat de la 11 februarie 1866 si abdicarea lui A. I. Cuza au adus Romanul din nou in legalitate.
Periodicul s-a bucurat pana spre sfarsitul secolului al XIX-lea de prestigiu si de numerosi cititori, insa in aprilie 1905 si-a incetat aparitia, incercandu-se in mai 1914 o resuscitare a acestui ziar si a brandului Romanul, insa fara prea mare succes.

La 2 decembrie 1915, Romanul si-a incetat din nou aparitia, de aceasta data in mod definitiv.
Romanul nu era singurul ziar din vremea lui Alexandru Ioan Cuza. Amintim Buciumul lui Cezar Boliac, Dambovita lui Dimitrie Bolintineanu, Reforma si Nationalul. Revistele satirice erau la randul lor prezente: Nichipercea lui N. T. Orasanu si Tantarul lui C. A. Rosetti.

Problematica variata dezbatuta in paginile Romanului era enuntata  inca din subtitlu: ziar politic, comercial, literar. Predomina prezentarea vietii politice interne si externe, dar sfaturile economice ocupau un loc important, in paginile ziarului fiind publicate numeroase articole referitoare la finantele tarii, la necesitatea dezvoltarii unui sistem bancar, a unui serviciu postal eficient.

Existau de asemenea si articole care vizau aspecte sociale ale tinerei natiuni si a capitalei sale. O rubrica interesanta, si foarte citita, era Felurimi in care erau prezentate diverse curiozitati din Principate si din lume.
Articolele despre  Bucuresti si despre locuitorii sai nu apar mereu, dar sunt substantiale si variate.

Problemele Bucurestiului (coruptia muncipalitatii, noroiul, mizeria) erau folosite de multe ori pentru a introduce cititorul in viata politica.

Prin descrierile negative si chiar si prin cele pozitive din ziarul Romanul, cele din urma putin numeroase, orasul de pe Dambovita prinde culoare si consistenta.
Bucurestiul era un oras care tindea sa devina un adevarat centru urban, si sa semene din ce in ce mai mult cu capitalele tarilor occidentale.

Populatia sa a crescut de la 122.000 locuitori in 1859 la 162.000 locuitori in 1866.

Majoritatea articolelor sociale din Romanul, semnate de Eric Winterhalder (1808-1889), sub numele sau, ori sub cel de Iernescu, nu se multumesc sa fie doar o cronica, ci sunt si documente literare. Winterhalder, vienez de origine, primul director al Casei de Economii si Consemnatiuni (1865-1866), dorea prin articolele sale sa transmita sfaturi, sa constientizeze si sa lumineze opinia publica.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

domnitor moldova tara romaneasca bucuresti abonament cenzurii coruptia
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2019 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2339 (s) | 23 queries | Mysql time :0.085938 (s)