News Flash:

Calatoriile lui Cristofor Columb, din timpul vietii, dar si dupa moarte

26 Iulie 2013
3130 Vizualizari | 0 Comentarii
Cristofor Columb si marinarii sai debarcau pentru prima oara in Lumea Noua, acum 520 de ani, in octombrie 1492.

Se stie insa ca nu Columb a fost primul strain, care a pasit pe pamantul american. Exista dovezi ca islandezul Leif Erickson a atins costele Canadei in jurul anului 1000.

Exista dovezi si despre chinezul Zhang El, cunoscut ca explorator al coastei vestice a Americii de Sud, la inceputul secolului XV, potrivit ziare.com

Surpriza: nu apar japonezii

Totusi, adevarata mare descoperire, cu puternic impact asupra istoriei, ramane cea a lui Cristofor Columb, care a pus piciorul cel dintai pe una din insulele Bahamas, iar spre sfarsitul aceleiasi luni a descoperit Cuba.

Asa cum s-a inteles cu Regele Castiliei, bucurandu-se mai mult de bunavointa reginei Isabela, Cristofor Columb a inaltat imediat steagul acestora pe fiecare insula descoperita si s-a declarat vicerege.

Columb n-a stiut niciodata ce descoperise. Naviga spre Japonia, iar cand a venit in contact cu primii indigeni si a vazut ca nu par japonezi la chip, i-a numit imediat "indieni", convins ca a gresit latitudinea si a ajuns in India.

"Indienii" s-au aratat foarte prietenosi cu noii popositi, pe care ii socoteau ca veniti din ceruri, confirmand astfel vechile lor legende si superstitii, conform carora astfel ce calatori celesti erau asteptati sa aduca fericirea pamantenilor.

Mai mult decat atat, au fost cooperanti cand Columb le-a cerut sa le arate sursele lor de aur, dar cand europenilor li s-a parut ca aurul este prea putin, au aparut conflicte.

Sarac si neglijat


Conflictele s-au intetit cand navigatorii lui Columb au descoperit femei in familiile indigenilor, iar multe din ele erau tinere si nu putine frumoase.

Unele se lasau de buna voie atrase de barbatia acestor zei, ahtiati de sex si sositi din cer, altele erau violate brutal, iar pe altele marinarii spanoli le rapeau si le aduceau pe corabii, ca sa le aiba tot timpul la indemana.

Neprietenia a devenit aversiune cand, la plecarea de pe insulele descoperite, Cristofor Columb a luat prizonieri - barbati si femei - ca "mostre", sa le prezinte finantatorilor lui: regele si regina Castiliei.

Dupa ce a traversat de patru ori Atlanticul, intors epuizat in 1504, Columb a cazut bolnav. Guta il afecta in asemenea masura, incat nu se mai putea deplasa de la Sevilla la Medina, unde se afla familia regala. I-a trimis pe fiul sau Fernando si pe fratele sau Bartolomeo sa-l reprezinte si sa-i revendice drepturile.

Demersul n-a avut succes, iar Columb a incetat din viata sarac si neglijat, la 20 mai 1506. A fost inmormantat in catedrala din Santo Domingo.

Calatorile postume

Dupa cativa ani, ramasitele pamantesti au fost transferate la catedrala din Valladoid (Spania). In 1513, aceleasi ramasite au fost transferate din nou de la Valladoid la Sevilla, in urma cererii nepoatei sale, devenita intre timp nora regelui.

Dupa ceremonia desfasurata la catedrala din Sevilla, sicriul a fost depus insa la manastirea Sfanta Maria, de pe malul fluviului Guadalquivir.

In 1536, osemintele sunt scoase din sicriu si reinhumate in aceeasi catedrala din San Domingo, unde fusese inmormantat initial, pentru a se conforma, totusi, ultimei dorinte ale defunctului.

Dar nici ultima dorinta n-a fost respectata definitiv. Prin tratatul de la Basel, din 22 iulie 1795, Spania ceda Frantei insula San Domingo, in compensare cu unele teritorii din Pirinei.

Spaniolii au fost nevoiti sa evacueze insula, apreciind totodata ca nu se cuvine ca osemintele lui Columb sa zaca pe un teritoriu francez. La 20 decembrie 1795, in cadrul unei ceremonii oficiale, osemintele Amiralului sunt preluate cu nava franceza La Decouverte, transferate pe nava spaniola San Lorenzo si depuse la catedrala din Havana, Cuba.

Dar nici aici nu se sfarseste periplul. In 1899, urmare razboiului hispano-american, s-a proclamat independenta Cubei. Spania nu putea admite ca osemintele sa zaca pe teritoriu strain. Ele au fost readuse in catedrala din Sevilla.

Si pe lumea cealalta, adevarul este tot la mijloc

Totusi, republica Dominicana pretinde si astazi ca ramasitele pamantesti ale descoperitorului Americii se afla in Catedrala Reincarnarii din Santo Domingo.

Pentru a se impune in fata lumii, dominicanii au inaugurat in 1992 uriasul mauzoleu Columbus Linghthouse (Farul lui Columb), marcand astfel 500 de ani de la descoperirea Americii.

Teste ADN efectuate asupra osemintelor de la Sevilla confirma ca acestea apartin efectiv celui considerat a fi cel mai de seama navigator al tuturor timpurilor.

Dar, cu acest prilej, cercetatorii au trebuit sa admita ca, la Sevilla, nu se gaseste decat 15% din schelet.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

cristofor columb lumea noua pamantul american leif erickson
Distribuie:  
Loading...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1923 (s) | 23 queries | Mysql time :0.013305 (s)