News Flash:

Canoniera "Fulgerul", una dintre primele nave de lupta ale marinei militare romane

22 Iunie 2014
2850 Vizualizari | 0 Comentarii
Canoniera Fulgerul
In anul 1873, Ministerului de Razboi i s-a alocat suma de 130.000 de lei pentru cumpararea unei noi nave de lupta. Acesta a fost comandata santierului naval "Forges et chantiers de la Méditerranée", situat la Seyne-sur-Mer, langa Toulon, in Franta.
Nava a arborat drapelul tricolor romanesc pentru prima data in luna octombrie a anului 1873, fiind acostata in portul Toulon. Sarcina de a o aduce pe teritoriul romanesc a fost primita de capitanul Ioan Murgescu, impreuna cu locotenentul Mihail Draghicescu. Acestia erau secondati de capitanul Legier d'Arles si un grup de marinari francezi. Canoniera a pornit la drum neinarmata, calatoria durand din octombrie 1873 pana in aprilie 1874. Tunul a fost trimis separat pe Dunare. Acesta urma a fi montat abia dupa ajungerea in tara, pentru a evita complicatiile la trecerea navei prin stramtorile turcesti, puterea suzerana a Principatelor Unite in acele timpuri.

Vezi si Tragedia de la bordul cargoului IASI
Desi primise initial autorizatia de trecere prin stramtori din partea autoritatilor turcesti, din cauza vestilor aparute despre noua nava militara, aceasta a fost retinuta la Ceanak-Calessi timp de cinci zile, timp in care a fost inspectata. Fiind neinarmata, guvernatorul turc de la Dardanele a considerat ca este numai un "caik" si i-a dat drumul sa plece mai departe. Nava a facut escala la Constanta (care pe vremea aceea era inca port turcesc) intre 8 si 13 aprilie 1874, ajungand la destinatie, in portul romanesc Galati, la 14 aprilie 1874.
Pe 19 aprilie 1874 canoniera a fost numita "Fulgerul" prin inalt decret al domnitorului Carol I, iar locotenentul Mihail Draghicescu a fost numit comandantul acesteia. Botezul navei a avut loc la 15 iunie 1874, in prezenta domnitorului, a primului ministru si a altor oficialitati. La scurt timp dupa sosirea in tara a fost montat la Galati si tunul Krupp, sosit in tara pe calea ferata. Acesta trebuia initial sa fie protejat de o turela, dar o comisie ar fi gasit ca aceasta nu era suficient de rezistenta, astfel incat s-a instalat tunul in barbeta (descoperit). Se spune ca decizia ar fi fost luata dupa ce un glont tras in timpul unui exercitiu ar fi strapuns turela prea slaba. Cert este ca toate fotografiile cunoscute prezinta canoniera "Fulgerul" fara turela, cu tunuri descoperite.

Vezi si Catastrofa navala de la "Cotul Pisicii" 
Canoniera a fost integrata unei divizii care mai cuprindea navele "Romania" si "Stefan cel Mare". Primele utilizari ale acestei nave au fost pentru instruirea echipajelor romanesti, iar cel dintai mars de instructie pe Dunarea de Jos si pe Marea Neagra s-a facut impreuna cu intreaga divizie, intre 11 si 27 octombrie 1875. Au fost vizitate porturile Sulina, Tulcea, Constanta si Insula Serpilor. Este de notat ca in toate aceste escale mica escadra romana a facut schimburi de vizite protocolare cu autoritatile turcesti (de exemplu cu caimacamul de Sulina sau guvernatorul de Tulcea), afirmandu-se in felul acesta ca forta navala a unui stat independent, desi la momentul respectiv Principatele Unite se aflau inca sub suzeranitate otomana.
Prima (si singura) utilizare efectiva in razboi "Fulgerului" s-a petrecut in timpul Razboiului de Independenta (razboiul ruso-turc din 1877). Atunci nava a fost incadrata in flota ruseasca, conform protocolului de colaborare cu armata romana, primind numele de "Marele duce Nicolae" (Velikiy Knyaz Nikolay). "Fulgerul" s-a numarat printre primele nave intrate in lupta, impreuna cu "Romania" , "Stefan cel Mare" si "Randunica". Cu exceptia personalului de la masini si a maiorului Ion Murgescu, fostul comandant al Flotilei, echipajele romanesti au fost debarcate si inlocuite cu ofiteri si marinari rusi. Flotila a efectuat misiuni de patrulare, bombardament si sprijin in operatiunea de fortare a Dunarii de catre trupele armatei ruse.

Vezi si Torpilorul Smeul- «Vive la France et la Roumanie!» «… vive le droit!» 
Dupa incetarea ostilitatilor armate, canoniera a fost inapoiata autoritatilor romane si la 15 noiembrie 1878 a facut parte din gruparea de nave care au trecut peste Dunare in Dobrogea primele unitati ale armatei romane, care urmau sa instaureze autoritatea romaneasca in acest teritoriu.
In anii urmatori, canoniera a fost din nou utilizata drept nava scoala, pentru instructia echipajelor, asa cum s-a intamplat in anul 1882. In anul urmator a sosit bricul "Mircea" care a preluat aceasta sarcina.
Dupa anul 1886, considerata invechita si fara valoare militara deosebita, micii nave au inceput sa-i fie alocate sarcini mai modeste. Din 1890 a indeplinit un timp functia de stationar la Chilia Veche, apoi a intrat in compunerea Diviziei de Dunare si a efectuat un voiaj de instructie intre Galati si Turnu Severin.
In preajma primului razboi mondial, fiind considerata depasita, canoniera este transformata in tanc pentru combustibil. In aceasta stare este mai tarziu preluata de santierul naval din Galati, care a pastrat-o ca atare pana in anul 1968, cand a cedat-o organizatiei UTC a santierului, iar tinerii utecisti, ignoranti in privinta valorii istorice a canonierei, au dus-o la fiare vechi. In acest mod trist s-a sfarsit existenta uneia dintre primele nave de razboi a Romaniei.
Astazi se mai pastreaza numai fotografii de epoca si un model contemporan al canonierei la Muzeul Marinei Romane din Constanta[5]. Modelul este singura sursa care prezinta canoniera cu turela, dar fidelitatea acestuia nu este clarificata.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

Galerie Foto

Fulgerul2.JPG
nave franta drapelul tricolor mihail draghicescu dunare nava constanta
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1706 (s) | 34 queries | Mysql time :0.017797 (s)