News Flash:

Cantarete celebre - Edith Piaf

23 August 2013
2609 Vizualizari | 0 Comentarii
O mie de ani de-acum vocea lui Edith Piaf va fi auzita si de fiecare data cand o vom auzi-o ne vom minuna din nou de a sa putere, violenta si de versurile magice", a scris Monique Lange in PIAF, biografia a cantaretei franceze Edith Piaf".
"Ridicarea tinerei artiste de la statutul de strengarita de strada la o mare cantareata in sali de spectacole a fost mult mai romantic decat orice roman. Sfarsitul ei in dependenta de droguri si alcool a fost mai trist decat orice melodrama. Vocea ei a exprimat agonia a milioane de oameni si milioane au urmarit relatiile ei de dragoste si divorturile, i-au invatat melodiile, si au sarbatorit revenirile triumfatoare pe care ea le-a facut de-a lungul carierei sale. Ea a fost adorata peste tot, si nu s-a oprit niciodata sa caute dragostea.
Edith Giovanna Gassion s-a nascut pe 19 decembrie 1915, intr-o mai putin decat fascinanta viata, intr-un cartier de muncitori din Paris. Tatal ei, Louis, era un acrobat care calatorea din oras in oras, efectuand diferite acrobatii pe strada. Mama ei, Anetta, lucra la un carnaval, canta pe strada, si mai tarziu, in cafenele.
Edith si-a trait copilaria pe drum cu parintii ei sau trecand de la o ruda la alta. Cand ea era inca destul de tanara, tatal ei a fost chemat pentru a lupta in primul razboi mondial. Anetta , mama sa a considerat ca e prea greu pentru a avea grija de un copil si o abandoneaza pe Edith, lasand-o cu mama ei.
Tatal lui Edith a fost ingrozit de starea in care si-a gasit fiica, atunci cand sa intors acasa in concediu de armata. A dus-o sa stea cu mama lui, care conducea un bordel in Normandia. Viata pentru tanara Edith intr-un bordel a fost mai buna decat se astepta. Femeile din bordel o rasfatau, si a fost mai bine hranita decat a fost vreodata in viata ei. Din pacate, acest aranjament nu a durat prea mult. Cand un preot local a sugerat ca un bordel nu este cel mai bun loc pentru a creste un copil, tatal a luat-o cu el prin tara. 
In timpul turneului prin Franta si Belgia, cu tatal ei, Edith avea rolul de a colecta bani de la spectatori in timp ce el efectua mici trucuri. Uneori, el a pus-o sa atraga simpatia unor femei si sa le ceara sa fie mama ei. Alteori a trimis-o sa cante; inca de copil Edith a detinut acea voce ce putea aduna o multime de spectatori.
La varsta de 15 ani, Edith isi paraseste tatal si impreuna cu prietena ei Mamone, a inceput sa isi faca propria viata pe strazile din Paris. Pentru a se intretine, Edith canta si Mamone colecta banii. Uneori au facut destul cat sa inchirieze o camera; altadata, din castigurile lor au petrecut intr-un salon si apoi au dormit in parcuri sau pe alei.
In aceasta perioada. Edith l-a intalnit pe Louis Dupont. El si Edith au inceput o relatie impreuna, si in luna februarie din 1933 au avut o fiica, Cecille. In efortul sau de a-si afirma pozitia dominanta, Dupont o forteaza pe Edith sa se opreasca din cantat. Edith nu a putut tolera pierderea de libertate pentru mult timp. In cele din urma a revenit la fosta ei viata pe strazi, luand-o pe Cecille cu ea. Din pacate, fetita a murit de meningita cu putin timp inainte de a ajunge la a doua aniversare.
Nu mult timp dupa moartea lui Cecille, inca un Louis a intrat in viata lui Edith. In "The Wheel of Fortune", Edith a descries prima intalnire cu Louis Leplee: "Am fost palida si dezordonata. Nu am avut nici ciorapii si haina mea rupta in coate imi atarna pana la glezne.Cantam un cantec de Jean Lenoir .... Cand am terminat cantecul meu ... un om s-a apropiat de mine .... A venit direct in fata mea: "Esti nebuna? Iti distrugi vocea." "Leplee, proprietarul clubului Gurney's - un foarte popular club de noapte din Paris la acea data - a recunoscut talentul ei atunci cand a auzit-o, chiar daca Edith a fost prost imbracata si murdara. El ia oferit un loc de munca lui Edith si ia dat porecla "La Mome Piaf" ( "Kid Sparrow"). In termen de cateva luni, ea a facut prima sa inregistrare, "L'Etranger" ( "The Stranger") la Polydor Records.
Ascensiunea meterorica a lui Piaf a ajuns brusc intr-un impas sase luni mai tarziu. Pe 7 aprilie 1936, Louis Leplee a fost gasit mort in apartamentul sau din Paris. Piaf a fost devastata la aflararea acestei nenorociri. Presa a reactionat cu salbaticie, murdarindu-i imaginea in presa de scandal si numind-o suspecta. Publicul din Paris a devenit atat de ostil fata de Piaf, incat artista se vede obligata sa paraseasca orasul. Ea a concertat, ulterior, in suburbiile Parisului, la Nisa, si in Belgia.
Cand scandalul s-a aplanat si Piaf a putut reveni la Paris, in 1937, ea a inceput o importanta colaborare cu compozitorul Raymond Asso. A fost Asso, impreuna cu Margurite Monnot, cei care au scris primul hit al lui Piaf, "Mon legionnaire" ( "My Legionaire"). Acest cantec, ca multe altele pe care ea le-a cantat, a spus povestea unei femei abandonate.
Asso a devenit mult mai mult decat un compozitor pentru Piaf. Timp de trei ani a condus-o in cariera, invatand-o cum sa fie un star , si devine iubitul ei. In cartea PIAF a lui Margaret Crosland , Asso a subliniat: "Am instruit-o, am invatat-o tot, gesturi, inflexion, cum sa se imbrace." Piaf, desi ii datora mult lui Asso, isi face un nou iubit, atunci cand acesta este inrolat in armata franceza in luna august 1939.
Ciudat, anii din timpul razboiului, au fost unii dintre cei mai buni din cariera artistei. Cafenele si cinematografele au ramas deschise in timpul ocupatiei germane din Franta, si ea a continuat sa cante.De asemenea,in aceasta perioada a carierei sale, artista s-a extins pentru a include mai multe roluri pe scena si pe micul ecran. In 1940 ea a aparut in piesa lui Jean Cocteau, Le Bel Indifferente, si a avut un rol important in filmul lui Georges Lacombe din 1941 Montmartre-sur-Seine, pentru care ea a scris de asemenea mai multe melodii.
Ea a fost un salvator pentru prizonierii de razboi francezi de la Stallag III, pe care i-a bine dispus in doua ocazii diferite. Dupa prima ei performanta, ea a cerut germanilor, daca ar putea face fotografii cu prizonierii pentru familiile lor in Franta. Cand a revenit in tabara detinutilor pentru a doua ei performanta , a adus acte de identitate false, care a permis multor prizonieri sa scape.
Dupa razboi, Piaf isi propune sa devina un star international. "La Vie en Rose",lansat in 1946 a devenit un mare hit american. Ea ajunge in New York in 1947, pentru a incepe o serie de angajamente cu americanii. La Petite Piaf, cu o simpla rochie neagra si cantece de lupta si de abandon, nu a fost frantuzoaica sofisticata si sexy pe care multi americani o asteptatau, motiv pentru care a inregistrat putin succes la aceasta prima intalnire cu publicul american. Aceasta situatie avea sa se schimbe in momentul in care Edith a dat un recital in faimosul Versailles - unul dintre cele mai elegante cluburi din New York - rezultatul fiind o serie de articole stralucitoare in presa americana si afirmatia ca micuta Edith Piaf are la picioarele sale Manhattan-ul si mai tarziu Hollywood-ul.
In New York, Piaf a inceput o relatie cu Marcel Cerdan,un boxer francez si nou incoronat campion la categoria mijlocie. Ca mai toate relatiile de dragoste ale artistei, si aceasta uniune a fost una fierbinte. Ca boxer, Cerdan calatorea excesiv, desi Piaf ar fi vrut ca el sa fie tot timpul cu ea. Se afla in Insulele Azore, atunci cand Edith a sunat si l-a convins sa zboare inapoi la New York.In mod tragic, avionul cu care acesta se intorcea s-a prabusit, omorand toti pasagerii de la bord. Despre moartea lui Cerdan , in luna octombrie din 1949, Monique Lange, biograful lui Piaf a declarat, "Acesta tragic incident a marcat inceputul declinului ei."
In 1950, Piaf a aparut in filme si a avut succes in continuare ca artist interpret si a continuat sa inregistreze piese. Dar aceste succese au fost presarate cu perioade de boala, de consum de droguri, si instabilitate mintala. In luna septembrie 1952 ea s-a casatorit cu cantaretul Jacques Pills - un aranjament care s-a incheiat in curand in divort. Spre sfarsitrul anilor 50', un grav accident rutier a impins-o in continuare intr-o dependenta de morfina si alte analgezice. In PIAF, Lange a scris, "Spre sfarsitul vietii, ea a ajuns, practic, sa fie incapabila de a se mai urca pe scena, trebuia sa i se faca o injectie cu calmant pentru a putea canta".
In 1959, inregistreaza "Milord", unul dintre cele mai mari hit-uri ale ei, asa cum a fost si "Non je ne regrette", lansat in 1960. La 29 decembrie 1960, ea si-a facut o aparitie triumfatoare la Teatrul Olympia din Paris, dovedind ca inca mai are parte de adulatia publicului din Franta.
Din pacate, succesul reinnoit al artistei nu a tinut mult. A murit pe 10 octombrie 1963, lasand lumii un adanc sentiment de pierdere a micutei "La Mome Piaf."
Ca actrita apare in filme ca: La Garçon, 1936, Montmartre-sur-Seine, 1941, Etoile sans Lumière, 1946, Neuf Garcons, un Coeur, 1947, Paris chante toujours, 1951, Boum sur Paris, 1952, Versailles m ' etait Conte, 1953, French Cancan, 1954, Les Amants de demain, 1958;

sursa:stiumuzica.ro. 
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

edith piaf biografia cantareata melodiile filme
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1694 (s) | 23 queries | Mysql time :0.013858 (s)