News Flash:

Caracteristicile teatrului balcanic de lupta

25 Ianuarie 2015
635 Vizualizari | 0 Comentarii
Teatrul balcanic de razboi se intindea pe teritoriile Muntenegrului, Albaniei, Serbiei si anumite regiuni ale Bulgariei si Greciei. In nord, frontul se intindea de-a lungul raurilor Sava si Dunare, in est serpuia din dreptul orasului Lom-Palanka spre Sofia si Kavala, in sud de la Kavala, de-a lungul tarmului Marii Egee pana la Salonic, iar in vest era teatrul de lupta din Marea Adriatica. Fronturile se intindeau pe aproximativ 400 km lungime si o adancime de 300 km.

Cea mai mare parte a acestui teritoriu era muntos, iar campiile se intindeau doar de-a lungul vailor raurilor si in zona litorala. In regiunea nordica a teatrului de lupta s-au dus lupte in zone muntoase de pana la 2.600 m altitudine. In zona centrala a frontului aflat pe teritoriul Serbiei, altitudinea la care s-au dus lupte a fost intre 1.000 si 1.500 m. La vest de Sofia, Balcanii ajung la inaltimi de 2.400 m.

Vezi si Primul Razboi Mondial. Imagini de colectie de pe front, publicate in premiera - FOTO

Armata sarba a putut sa foloseasca in favoarea ei configuratia terenului, pe frontul cu austro-ungarii, sau pe cel cu bulgarii. O serie de lanturi deluroase formate de-a lungul raurilor Drina sau Timok le-a permis sarbilor sa-si organizeze foarte eficient apararea. Cele mai greu accesibile sectoare ale frontului au fost cele de est si, respectiv, de vest. De aceea, luptele principale s-au purtat pe directia centrala, spre Belgrad, si in sud spre Salonic.

Vezi si Campuri de lupta din Primul Razboi Mondial dupa 100 de ani

Cele mai importante cursuri de apa ale frontului balcanic au fost Dunarea si afluentii sai Drina si Sava. Dunarea are in dreptul Belgradului o latime intre 1,5 si 1,9 km, cu o adancime de pana la 14 m. Din acest motiv, fortarea cursului Dunarii sau Savei era foarte dificila, iar in acelasi timp, defensiva putea fi organizata foarte eficient pe o distanta de aproape 400 km. Raurile mai mici se intersectau in regiunea centrala a frontului: Velika Morava, Vardar si Struma.

Combinatia unei multitudini de factori — terenul muntos, numarul redus de cai de comunicatie, problemele de aprovizionare, criza de munitie — au facut ca operatiunile militare sa se desfasoare in conditii foarte grele. In afara de regiunile litorale ale Marii Egee, era nevoie pe toate fronturile de soldati specializati in lupta montana. Ca urmare a saraciei regiunii, trupele au fost nevoite sa-si aduca proviziile de la mari distante. Pe de alte parte, Serbia nu avea o industrie de aparare bine dezvoltata si depindea din acest motiv de aliati. Guvernul sarb a cerut Antantei de-a lungul intregului razboi sa fie aprovizionat cu armament, munitie, medicamente si alte echipamente militare.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

teritoriile muntenegrului albaniei serbiei bulgariei greciei sofia
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2278 (s) | 23 queries | Mysql time :0.078356 (s)