News Flash:

Cariera militara a generalului elvetian Antoine Henri Jomini

24 Martie 2015
667 Vizualizari | 0 Comentarii
Inrolat in Garda elvetiana al regelui Ludovic al XVI-lea (1774-1792), Jomini a sprijinit Republica, proclamata in 1792; a parasit Parisul in 1798 pentru a ocupa functii de conducere in Ministerul de Razboi si in Statul Major elvetian. Alaturi de generalul A. Massena a organizat un corp de voluntari elvetieni care a luptat impotriva trupelor ruse si austriece in 1799. Din nou la Paris (1804), s-a apropiat de maresalul Ney, pe care l-a insotit in aproape toate campaniile, pana in anul 1813.

Pretuit de catre Napoleon I, datorita aptitudinilor tactice deosebite, evidentiate cu mai multe prilejuri, i s-a acordat in semn de recunostinta gradul de colonel si a fost innobilat cu titlul de baron. Neintelegerile cu maresalul L. Berthier, seful Cartierului Imperial, l-au indepartat de Napoleon I si l-au determinat in cele din urma sa intre in slujba Rusiei (1813). Inainte de a face acest pas l-a secondat pe maresalul Ney in bataliile de la Lützen (2 mai 1813) si Bautzen (20-21 mai 1813).

Vezi si Viata generalului francez Ferdinand de Marsin


Ca ofiter superior al armatei ruse a indeplinit sarcini de inalta conducere strategica; l-a consiliat pe imparatul Alexandru I (1801-1825) in campaniile antinapoleoniene din 1813 si 1814 si a facut parte din Comandamentul armatei de operatii, asediind Varna, cu prilejiul razboiului ruso-turc din 1828-1829. Jomini s-a stabilit ulterior la Bruxelles (1829) si apoi la Passy (1859), dar a raspuns favorabil apelurilor tarului Nicolae I (1825-1855), contribuind la organizarea Academiei Militare ruse (1830) si la conducerea actiunilor de lupta in Razboiul Crimeii (1853-1856). Pe de alta parte a sfatuit pe Napoleon III (1852-1870) in Razboiul franco-sardo-austriac (1859). Strateg si tactician deopotriva, Jomini a influentat prin ideile sale indelung elaborate si stiintific fundamentate - gandirea militara europeana din prima jumatate a sec. al XIX-lea, inraurindul chiar si pe Napoleon I.

Vezi si Thomas Plunkett, unul din cei mai temuti lunetisti din istorie

Analizand campaniile lui Frederic cel Mare si razboaiele dintre Franta si coalitiile europene adverse (1792-1815), s-a preocupat de descifrarea, sistematizarea si explicarea regulilor luptei armate. Astfel, desfasurarea razboiului - subordonata "catorva principii generale", - ii apare ca "o drama in care atat spiritul si moralul maselor, cat si talentele si caracterul sefilor exercita o influenta decisiva". In acest sens, "teoriile bune, bazate pe principii adevarate si justificate de fapte, alaturi de lectii ale istoriei constituie [...] adevarata scoala a comandamentului". Jomini disociaza domeniul artei militare in doua mari categorii: strategia si tactica. Introduce in limbajul curent de stat major notiunea de "teatru de razboi", subimpartit la randul sau, in "teatre de razboi ofensiv", si "teatre de razboi defensiv".

Pe de alta parte delimiteaza "teatrul de razboi" (intreg teritoriul in care beligrantii isi disputa decizia militaro-politica), de teatrul de operatii (spatiul in care actioneaza o armata). Stabileste, de asemenea, 12 tipuri de dispozitive de lupta, in individualizarea carora un rol determinant avea sa revina conformatiei terenului, factorului geografic. De activitatea sa laborioasa se leaga si clarificarea sau definirea altor categorii ale artei militare moderne, ca: zone de operatii, obiective si fronturi de operatii, puncte strategice, baze intermediare de operatii, linii de operatii, linii strategice, linii de comunicatii, fronturile fortificate, etc. In confruntarea dintre doua armate, cheia succesului consta, dupa opinia lui Jomini, in alegerea celor mai bune linii de operatii (directii de manevre), in concentrarea rapida si eficienta a fortelor si mijloacelor de lupta in cele mai vulnerabile puncte ale frontului advers. Entuziasmat de gandirea, observatiile si solutiile propuse de Jomini, Napoleon I recunostea in 1805 ca "acest comandant de batalion [...] mi-a facut cunoscute lucruri despre care profesorii mei nu mi-au vorbit niciodata".
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

garda elvetiana jomini republica parisul maresalul ney napoleon i
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2793 (s) | 34 queries | Mysql time :0.086738 (s)