News Flash:

Castelul Chenonceau, din Franta - FOTO

4 Februarie 2014
5932 Vizualizari | 0 Comentarii
Castelul Chenonceau (franceza Chateau de Chenonceau) este un castel situat in Franta, in apropierea satului Chenonceaux din departamentul Indre-et-Loire. Chenonceau este unul dintre cele mai celebre si admirate castele de pe Valea Loarei.
Primii stapani ai castelului Chenonceau au fost familia de Marques, care a ridicat intre secolele XII-XV o moara fortificata si un castel medieval pe raul Cher. Din acest edificiu initial nu ne mai ramane azi decat marele donjon ce strajuie intrarea principala.Doua decenii s-au luptat pentru a-si pastra averea pe care pusese ochii Thomas Bohier care, prin functia sa de perceptor al impozitelor sub trei monarhi, a dispus de resursele necesare pentru a cumpara, parcela cu parcela, domeniul.In 1512, Bohier a reusit sa preia intreaga proprietate, a demolat vechile cladiri, cu exceptia unui donjon, si a construit intre 1513-1521 un nou castel.

Vezi si Castelul Edinburgh din Scotia
Functia sa insa i-a rapit tot timpul, a fost plecat si in campania italiana asa ca , practic, constructorul noului edificiu a fost sotia sa Catherine Briçonnet, a carei influenta si-a pus amprenta asupra alegerii locului, distributiei spatiilor si primelor decoratii interioare.Bohier a murit in 1524, sotia sa, doi ani mai tarziu.Fiul lor a trebuit sa cedeze castelul regelui Francisc I (1494-1547), marele patron al Renasterii franceze.
 
Fiul sau, Henric al II-lea al Frantei (1519-1559), sotul controversatei Caterina de Medici (1519-1589), atunci cand s-a urcat pe tron a daruit Chenonceau favoritei sale, Diane de Poitiers, vaduva lui Louis de Brézé, stralucitor de frumoasa, chiar si la o varsta inaintata (era cu 20 de ani mai in varsta decat regele). Ea este cea care va ordona construirea podului suspendat peste Cher din banii proveniti din impozitul pe clopote, si a magnificelor gradini ce-i poarta numele apeland la serviciile arhitectului Philibert Delorme.
In 1559 cand Henric al II-lea al Frantei a fost grav ranit la un turnir, Caterina a preluat controlul, interzicand accesul Dianei de Poitiers in preajma bolnavului, in pofida repetatelor chemari ale acestuia. Dupa moartea lui, Caterina a exilat fosta amanta a regelui, si pentru prima oara a fost capabila sa exercite puterea conferita de statutul de regina.Aceasta s-a razbunat pe Diane de Poitiers, luandu-i castelul in schimbul celui de la Chaumont.Aceasta s-a retras la Anet, unde a murit in 1566.

Vezi si Castelul Ballygally din Irlanda de Nord - un castel bantuit 
Inaintea mortii sale, in 1589, Caterina de Medici daruieste castelul Chenonceau nurorii sale Louise de Lorraine-Vandémont, sotia regelui Henri al III-lea care dupa asasinarea acestuia, s-a izolat aici, impunand o atmosfera sumbra, dominata de culorile alb-negru ale doliului.Istoria i-a pastrat numele de Regina Alba , pentru ca a respectat pana la moartea sa in 1601, doliul alb, regal.
Castelul trece apoi in proprietatea nepoatei Louisei, Francoise de Lorraine-Mercoeur, casatorita cu César de Bourbon, fiica lui Henri al IV-lea si a Gabriellei d’Estrées.Apoi fiul lui César, Louis de Vendome intra in posesia castelului si in sfarsit Louis-Joseph de Vendome castigatorul lui Villaviciosa, batalie care asigura lui Philippe al IV-lea, tronul Spaniei.
 
Un timp castelul a fost abandonat in secolul 18, dupa care a intrat in proprietatea perceptorului regal Claude Dupin pe 9 iunie 1733.Sotia sa , Madame Dupin, bunica lui George Sand, mare iubitoare de literatura, a intretinut la Chenonceau un salon frecventat de artisti si literati: Georges de Buffon (1707-1788), Jean-Jaques Rousseau (1712-1778), Voltaire (1694-1778) care este, incepand din 1747, preceptorul fiului lui Madame Dupin. Revolutionarii il cruta de la distrugere, gratie popularitatii de care se bucura proprietara sa, care castigase de-a lungul vietii sale afectiunea tuturor.
Incepand cu 1864 atunci cand castelul a intrat in proprietatea lui Eugène Pelouze, incep restaurarile castelului.In 1913 este rascumparat de Henri Menier, castelul ramanand de atunci in proprietatea descendentilor sai. Astazi, castelul este inca proprietate privata si poate fi vizitat doar partial.

Vezi si Veritabil castel al secolului al XIII-lea - Castelul Chillon 
Pentru a patrunde in edificiu se parcurge o alee de platani, lasand in dreapta Musée de Cires (Muzeul Figurilor de Ceara) in care 15 scene evoca istoria castelului si principalele sale personaje.La intrare, doi sfincsi deschid drumul peste un pod basculant care traverseaza raul Cher si conduce spre terasa inconjurata de santuri cu suprafete smaltuite.
In stanga, splendid parcul Dianei de Poitiers, strajuit de imobilul administratiei. Desfasurata simetric, in partea dreapta, este gradina magnifica a Caterinei de Medici.Pe terasa se ridica donjonul vechiului castel Marques, remaniat de Bohier.Pe el sunt inscrise initialele TBK (Thomas Bohier si Katerine) care se regasesc si in alte locuri din castel, ca si deviza „S’il vient à point, me souviendra” („Daca se va implini – constructia castelului, va va aminti de mine”).Alaturata, o fantana cu emblema familiei Marques, un vultur si o himera.
 
Castelul de forma rectangulara, cu turnuri rotunde in colturi, are la baza in albia raului, doi din stalpii masivi de fundatie ai morii initiale.
Cele patru sali ale parterului sunt deservite de un vestibul cu bolti in ogiva.La stanga, Camera Garzilor este decorata cu tapiserii flamande din secolul al XVI-lea, cu reprezentari din viata de curte si scene de vanatoare.In incapere se mai afla cuferele care serveau la transportul argintariei, vaselor etc, atunci cand curtea isi schimba resedinta.
Capela alaturata contine, deasupra usii de la intrare, o statuie a Fecioarei, apoi o alta statuie Fecioara cu Pruncul din secolul al XVI-lea, din marmura de Carrara, de Mino de Fiesole, si picturi religioase de Sassoferato, Alonso Cano, Jouvenet etc.
Biblioteca , redusa ca marime, are un plafon (1525) cu o decoratie considerata ca noutate in epoca si tablouri de Andreea del Sarto, Bassano, Jouvenel.
In Dormitorul Dianei de Poitiers se remarca semineul executat de sculptorul Jean Goujon, doua mari tapiserii: Triumful Fortei si Triumful Caritatii, si tabloul Fecioara cu copilul, de Murillo.
In Camera Verde a Caterinei de Medici, care a servit drept cabinet de lucru in timpul regentei sale, se gasesc tablouri de Tintoretto, Jordaens, Jouvenel, Van Dyck, Veronese etc si o tapiserie cu un colorit de exceptie, inspirata din decoperirea Americii.
Peste podul cu cinci arcade, arcuit deasupra raului, se afla Galeria Caterinei de Medici cu doua etaje avand 18 ferestre; este decorata cu efigiile Sfantului Ioan, patronul castelului Chenonceau, si Fecioarei (in maniera lui Lucca della Robia ) precum si cu medalioane ale unor oameni celebri.La extremitati are doua semineuri, din care cel sudic este pur decorativ, in el fiind usa de iesire pe malul stang al raului.In primul Razboi Mondial galeria a fost folosita ca infirmerie.

Vezi si Castelul Howard din Anglia 
In Camera lui Francisc I pot fi admirate „Cele Trei Gratii”, tablou de Van Loo, un autoportret de Van Dick, „Arhimede” de Zurbaran, si „Diane de Poitiers ca Zeita a Vanatorii”, de Primace.
Salonul Ludovic al XIV-lea, vecin, are caminul renascentist marcat cu emblemele lui Francisc I si Claude de France;este ornat cu lucrari de Rubens, Nattier, Van Loo si cu un portret al lui Ludovic al XIV-lea, de Netscher.
Urcand pe scara cu rampa dreapta, gandita de Catherine Briçonnet (inlocuind cu succes scarile „in surub”, uzitate pana atunci), dupa ce se admira sculpturile „Legea Veche” si „Legea Noua” se ajunge in Vestibulul Catherine Briçonnet de la etaj, ornat cu tapiserii de Oudenaarde (oras flamand celebru pentru tapiseriile de aici), cu scene de vanatoare si efigii in marmura de Carrara ale imparatilor romani, aduse de Caterina de Medici de la Roma.
Vestibulul corespunde in camera Gabriellei d’Estrées impodobit cu tapiserii din asa-zisa serie a „Lunilor lui Lucas” si o tapiserie ce o reprezinta pe Sfanta Cecilia (secolul XVII) patroana muzicienilor.
Tot la etaj este si dormitorul Caterinei de Medici impodobit cu tapiserii flamande.In stanga patului, „Invatatura Dragostei”, de Correggio, pictata pe lemn (spre deosebire de tabloul omonim de la Londra, executat pe panza).
 
In anexe pot fi vizitate bucatariile (mobilier, ustensile si vase de arama) aflate in pilonii enormi ai fundatiei din albia raului; de fapt, sunt camara, sala de mese, macelaria, magazia.Intre cei doi piloni, o terasa aflata pe malul apei servea la descarcarea navelor de aprovizionare; potrivit legendei, se numeste insa „Scaldatoarea Dianei”.
Gradinile castelului Chenonceau sunt o marturie remarcabila a talentului si rafinamentului celor doua doamne care l-au decorat: Diane de Poitiers si Caterine de Medici. Chiar de la realizarea lor, gradinile au reprezentat o parte esentiala a castelului. Cand Diane de Poitiers a primit in proprietate domeniul Chenonceau, in 1547, in jurul castelului nu exista decat o simpla gradina de legume. Cum locul nu era deloc potrivit pentru necesitatile curtii, timp de 5 ani au fost facute modificari, rezultatul fiind gradina care a primit numele creatoarei ei.In gradini sunt plantate mii de tufe ornamentale si sute de trandafiri cataratori sau obisnuiti.Pe domeniu sunt cultivate in jur de 40.000 de flori, plantate de doua ori pe an, primavara si vara. Mai mult, cele peste 70 de hectare de padure creeaza fara dubiu decorul perfect pentru plimbari relaxante.
De-a lungul tufelor de trandafiri cataratori si a aleii maiestoase flancata de 16 portocali, vizitatorul descopera bastimentul, turnul care in vremuri demult trecute adapostea grajdurile regale; tot aici erau crescuti viermi de matase adusi in Franta de Caterina de Medici. Dupa aceasta, vizitatorul intra in curtea unei ferme din secolul al XVI-lea.In cele din urma pasii il duc in Gradina Florilor, unde sunt produse numeroase flori cu care se infrumuseteaza glastrele din castel, turn si sera.Curtea fermei, construita in secolul al XVI-lea introduce vizitatorul in atmosfera filmelor istorice inainte de a patrunde in Gradina Florilor.In ferma se gaseste Atelierul Florilor, de unde vizitatorii pot cumpara o mare varietate de flori sau alegemdintr-o gama larga de aranjamente florale realizate de floristii castelului.Magazinul este deschis de pe 1 martie pana in prima saptamana a lunii noiembrie.
De curand a fost reconstruit un labirint de gradina, dupa planurile Caterinei de Medici, in care rolul principal il joaca arbustii de Taxus baccatta. Locurile libere din labirint sunt umplute cu vaze decorative de metal.In centru se afla un chiosc de gradina inaltat, construit de Arnaud de Saint Jouan, arhitectul sef al cladirilor istorice, care ofera o priveliste completa asupra intregii zone ale labirintului.Labirintul ofera si ocazia de a descoperi cariatidele adaugate de Caterina de Medici pe fatada castelului; la 300 de ani dupa ce au fost plasate pe castel, cariatidele au fost date jos si plasate in gradina, dar acum ele se afla la locul lor initial, gratie arhitectilor.
Aflata in partea de sus a castelului (din punctul de vedere al curgerii raului), gradina e protejata de eventualele inundatii pentru ca a fost construita pe o terasa ridicata.Considerata a fi un autentic "teatru" verde de peste 12.000 m², gradina lui Diane de Poitiers a fost construita conform unui plan foarte simplu: doua alei diagonale se intalnesc pentru a forma patru triunghiuri; fiecare triunghi este impartit in doua, de alte alei.Farmecul gradinii vine atat din design-ul sau cat si din plantele alese: pomi fructiferi, tufe rustice, capsuni, violete si multe altele.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

castelul chenonceau franta chenonceaux indre-et-loire valea loarei
Distribuie:  
Loading...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1734 (s) | 34 queries | Mysql time :0.030245 (s)