News Flash:

Castelul Hohenzollern – istorie si legenda

17 Octombrie 2013
8496 Vizualizari | 0 Comentarii
Castelul Hohenzollern
Sub crestele lor impadurite, o mare dinastie germana se nastea acum 1000 de ani, pentru a scrie file importante din istoria tarii si a intregii Europe.
Cum se cade pentru orice mare dinastie, inceputurile familiei Hohenzollern stau prinse in neguri de legende. In zilele noastre, cand ceata invaluie zidurile fortificate ale castelului ei, povestile din trecut par rupte de evenimentele reale petrecute in tinuturile svabesti. Si totusi, in timp ce limpezimea cerului da voie peisajului sa se desfasoare in toata bogatia lui, casa regilor si printilor germani se ridica maiestuoasa peste toate cele din jur, cu aceeasi semetie cu care stapanii ei au dominat in istorie.
 
Se povesteste ca, undeva in jurul anului 1061, doi cavaleri din Swabia (S-V Germaniei de azi), pe numele lor Burchard si Wezil von Zollern, au fost ucisi intr-o batalie.
In secol mai tarziu, un document pomeneste despre Castelul Zollern, din apropiere de Hechingen, ca fiind o fortareata solida si impresionanta.
 
Construita pe dealul ce i-a dat numele (885 m fata de nivelul marii si 250 m fata de platoul submontan), chiar la poalele Muntilor Schwäbische Alb, resedinta familiei va suferit multe transformari in decursul secolelor, mai ales dupa ce linia dinastica se va imparti in doua mari ramuri: cea svabeasca si cea franconiana (din aceasta vor aparea mai tarziu regi ai Prusiei, apoi imparati ai Germaniei).
 

In secolul IV, numele se va schimba din „Zollern” in „Hohenzollern”, iar din linia svabeasca se vor desprinde alte trei ramnificatii: Hohenzollern-Hechingen, Hohenzollern-Sigmaringen si Hohenzollern-Haigerloch.
In 1423, in urma unei dispute intre membrii familiei Hohenzollern ramasi in Swabia, castelul a fost distrus in intregime.
 
Reconstructia lui 30 de ani mai tarziu i se datoreaza contelui Jost Nicholas von Hohenzollern, care a dat marelui castel o forma de potcoava, cu trei turnuri spre nord-vest.
Acesta fortificatie medievala va servi drept model pentru castelul din secolul XIX si din ea se pastreaza pana azi doar capela Sf.Mihail (terminata in 1461).
In secolul XVII, castelul, intarit cu bastioane mari, va rezista cu succes asediilor din timpul unor conflicte militare regionale, scrie timetv.ro.
 
Schimbandu-si proprietarii si pierzandu-si cu timpul importanta strategica, fortareata se va preface intr-o ruina, pana la finele secolului XVIII. Se spune ca printul Frederick William al IV-lea de Prusia, pasionat de istorie, a vizitat in vara lui 1819 ceea ce mai ramasese din casa de odinioara a familiei sale si a fost impresionat. Dorind sa refaca mostenirea aproape pierduta, el l-a insarcinat pe arhitectul F.A. Stüler sa proiecteze castelul.
 

Acesta s-a folosit de modelul fortaretei medievale si a ales pentru noua constructie stilul neogotic, la moda pe atunci. In acelasi timp, printul i-a cerut sprijinul unui prieten de familie, Rudolf von Stillfriend, pentru rezolvarea chestiunilor de ordin financiar, prin atragerea in ambitiosul proiect a altor membrii din familia mare a Hohenzollernilor.
Arborele genealogic s-a dovedit folositor. Din costurile totale, printul, ca reprezentant al ramurii franconiene, a suportat 2/3, in timp ce treimea ramasa a revenit in sarcina a doua familii din ramura svabeasca.
 
Constructia castelului s-a finalizat in 1867, dupa 17 ani de la asezarea pietrei de temelie. El a devenit un simbol al dinastiei Hohenzollern si un monument istoric al Germaniei.
Aflat la aproximativ 50 km sud de Stuttgart si la aproape 100 km vest de Ulm, Castelul Hohenzollern reprezinta azi atractia turistica a zonei, fiind unul dintre cele mai vizitate castele din Germania.
Are toate atuurile: e resedinta unei mari dinastii germane si europene, a fost restaurat dupa planurile unei fortarete medievale, adaposteste o colectie regala impresionanta si bucura ochii oricarui privitor, prin asezarea sa pe un deal inalt si impadurit, intre munti si vai pitoresti.
 
Din localitatea Hechingen, drumul iese spre castel, mai intai intalnind campuri manoase, apoi dealul Zollern, oprindu-se la parcare; de aici, urca in serpentine spre poarta de intrare.
Pentru cei care vor sa scurteze drumul pe jos prin padurea batrana, o poteca in trepte leaga zona de stationare de accesul in castel, pe partea opusa a dealului.
Intrarea intre zidurile fortificate se face printr-o poarta regala („Poarta Vulturului”), pe frontispiciul careia e infatisat printul Frederick I, calare pe armasarul lui.
 
Dincolo de ea, o spirala ingusta si crenelata se inalta pe deal aproape 25 m, pentru ca vizitatorul sa ajunga in fata turnului estic, ce strajuieste trecerea in curtea castelului.
Inainte de vizitarea lui, esti indemnat sa faci un tur de onoare al zidului fortificat exterior, din doua motive: primul ar fi sa admiri de la inaltime contururile muntilor si scena romantica a regiunii, al doilea – sa faci cunostinta cu cei mai de seama reprezentanti ai dinastiei Hohenzollern, ale caror statui din bronz sunt insirate in jurul castelului.
Curtea castelului este lunga si destul de ingusta, in raport cu zidurile inalte ale cladirii si cu si mai zveltele turnuri. In mijlocul ei a fost postat un tun istoric, ce nu scapa fotografiilor vizitatorilor. De pe partea dreapta a curtii, primele parti ale castelului sunt ocupate de capela noua, restaurantul si magazinul, apoi se intra in Sala Ancestrala, unde incepe si turul turistic.
 
Din prima sala se intra in Sala Contelui (sala de baluri), sub care se afla tezaurul regal, gazduit pe locul fostelor bucatarii. Trecerea in aripa opusa a castelului este una eleganta, prin biblioteca lunga a acestuia. Se traverseaza in continuare Sala Marchizului, dormitoarele si Salonul Albastru, decorat artistic si avand o frumusete aparte.
Tot pe partea stanga a curtii sunt localizate Capela Sf.Mihail si gradina castelului.
Membrii familiei Hohenzollern au adus in castel multe obiecte personale, picturi si sculpturi valoroase, arme si armuri, imbracaminte si mobilier de epoca, argintarie, precum si cateva piese de exceptie din tezaurul regal: bijuterii, sceptre si coroana regala prusaca, creata pentru imparatul William al II-lea, in 1889.
In castelul cu creneluri amintind de prima resedinta a cavalerilor medievali, acesta coroana reprezinta simbolul suprem al puterii dinastice a familiei Hohenzollern.
Dintre elementele de atractie ale turului prin castel merita amintite: uriasul arbore genealogic pictat pe peretii salii stramosesti (in care se poate observa si numele regilor Romaniei), arcele suple ale salonului pentru baluri, picturile murale din biblioteca, insemnele heraldice de pe cartea de onoare a castelului, portretele de familie, cazematele si pivnitele subterane legate prin pasaje secrete medievale.
Transformat in muzeu si intretinut in continuare de membrii familiei Hohenzollern, castelul de pe Dealul Zollern apartine, din punct de vedere istoric si cultural, Germaniei. Modernitatea nu a dus la stingerea mostenirii dinastice, ci a contribuit la pastrarea ei, cu mijlocele-i aflate la indemana.
Pentru ramurile intinse ale arborelui genealogic, peretii casei Hohenzollern pastreaza suficient spatiu liber, ca sa inscrie generatiile viitoare.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

Galerie Foto

castel-hohenzollern-germania1.jpeg
dinastie germana istoria tarii europe hohenzollern castelul zollern
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1957 (s) | 34 queries | Mysql time :0.018188 (s)